vineri, 30 iulie 2010

Lista de prioritati

Ce-si ia romanul cu el in valiza cind pleaca definitiv din tara?

Una din distractiile preferate ar fi conversatiile de pahar cu indivizi veniti in America cu aceeasi pluta zburatoare, discutii care se invirt in jurul unei liste de subiecte limitate dar binecunoscute. Cum am venit eu in America sa vind hotdog dar n-am gasit de lucru decit ca programator la Motorola. Cum nu intelegeam engleza femeii de serviciu de la McDo nici daca trebuia sa-mi salvez viata. Cum nu cunosteam pe nimeni intr-o tara de 3 sute de milioane de suflete. Cum m-am trezit in America in aeroport, la zece mii de km de casa cu hainele de pe mine fiindca KLM imi pierduse valiza, singura pe care-o aveam si in care indesasem toata viata mea de pina atunci. Cum ne-am mirat la fiecare din bizareriile americanilor si cum ne-am distrat privindu-i cum le inghit ei pe ale noastre. Cum am lucrat la romani in primii ani. Sau cum – avertizati fiind – n-am lucrat la romani niciodata.

Eh, si din vorba in vorba brusc am cazut intr-un subiect nou: lucruri absolute nepotrivite cu care am venit in valiza. O prietena a aprins lumina peste discutia asta spumoasa marturisind ca in valiza ei de America a indesat pantofii de mireasa si o paturica. Pantofii de mireasa??! Pai, zice, nu m-am putut desparti de ei. Am vrut sa-mi iau si rochia dar n-a incaput. Bine, inteleg, dar patura? Ah, patura mi-a dat-o mama, a zis ca nu stim unde ajungem si daca o fi sa dormim pe jos macar sa nu fim direct pe podea, sa racim.

In sondajele de opinie ulterioare am mai aflat si alte stranii alegeri: CD-uri cu manele (fiindca se auzise ca se vind bine la romanii din America), jumate de valiza cu carti, oale, flori uscate, martisoare, 18 salamuri de sibiu (confiscate la vama, dar orisicit), epilatorul, un bibelou, vaza de cristal si pestele de pe televizor..

Eu sunt trista ca NU mi-am luat o lista intreaga de lucruri printre care o piatra mare artistic gaurita, culeasa la mare pe plaja, intreaga colectia de CD-uri si canapelele din sufragerie. Dar cel mai mult am regretat ca am dispretuit complet colectia de casete audio, gindindu-ma ca ma mut intr-o tara ultracivilizata in care casetofoanele nu mai exista. Si am avut dreptate, partial. Fiindca unul din putinele casetofoane ramase se afla in prima mea masina. Ce de calatorii placute am ratat din cauza aerului meu superior de emigranta ignoranta, ascultind la infinit o caseta mizerabila cu muzica romaneasca pe care am gasit-o pe fundul unui sertar la niste prieteni..

Care-s lucrurile la care te uiti si-acum si te intrebi: again, what was I thinking??

15 comentarii:

  1. Poate singurele lucruri care le mai am de acu'12 ani sunt cartile...si un pumn de pamant din gradina parintilor intr-un saculet de catifea.
    Servus din SoFlo.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cu o jumate de valiza de carti am venit si eu. Nu mi se pare nici acum straniu. Carti tehnice, sa fiu mai precis.

    La casetofonul ala cumperi un adaptor de 10 dolari (de la walmart sau aiurea) si il bagi in orice mp3 player. Arata ca o caseta cu un fir.

    Exista si fara fir, dar e mai scump.

    RăspundețiȘtergere
  3. Carti si haine am adus, nimic extraordinar. Tocator de vinete si castroane/cani de lut, casete audio si mai multe carti am adus din vizite. Nimic electric/electronic (duh!), de fapt prima cumparatura pe taram american a fost un foen. Dintr-una din vizite m-am intors cu un tablou pe care l-am iubit de cand ma stiu, probabil ca singura mostenire de la ai mei si foarte probabil cu vreo valoare de vreo $25, cine stie, dar eu am dat bani si am stat pe drumuri sa-l trec prin patrimoniu etc. Mi-e inca foarte drag de el si atarna pe perete la capul patului.

    Nu arunc 2 costume fusta/jacheta cu care am venit (mi-e drag de ele si tare as vrea sa mai fiu mar. 42 ca sunt iar la moda LOL) si nici consortul nu arunca un pulover cu care a venit (si care e incarcat de mult mai multe memorii).

    Imi pare rau ca mi-am aruncat jurnalele la gunoi inainte sa plec, as vrea sa le mai am. Nici scrisorile de la al meu, pret de aproape de 6 ani de relatie la distanta, nu le-am pastrat - alt regret. Nu stiu de ce cateodata fac asa gesturi dramatice de rupere cu trecutul, chit ca inteleg ce era in capul meu atunci.

    RăspundețiȘtergere
  4. mi-am adus un nai, daruit de niste prieteni care cand au aflat ca am castigat la loterie erau la mare si mi-au adus de acolo naiul cica sa cant la metrou cand raman fara bani. Lucru oarecum simbolic, deoarece nu am idee de cantat la vreun instrument sau de muzica, poate sa imi dea astia bani sa nu mai cant.

    RăspundețiȘtergere
  5. Si eu o sa am o problema cu valiza plina cu carti.Am tot selectat din ele,dar nu ma lasa sufletu'le vreau pe toate..nu stiu ce-o sa ma fac:(

    RăspundețiȘtergere
  6. Tu nu ti-ai adus carti Donazz? Pacat... Nu prea ai nimerit-o de data asta.

    RăspundețiȘtergere
  7. Mai, mai, o lumea de intelectuali! Unde va ascundeti voi toti, ca eu in toate casele de romani in care am intrat n-am vazut mai mult de 2 biblioteci, din care una singura mi-a dat fiori?

    Acum trebuie sa recunosc, mi-am adus si eu carti (alea de poker si ghidul turistic) dar nu am reusit sa umplu chiar juma de valiza, ca mi s-a parut mai important sa imi au trusa de "primul ajutor" sau "kit-ul de supravietuire".

    Oricum, cinste intelectualilor care si-au adus colectia ciresarii si jules vernes.

    Iar tie, anonimul dezamagit - nu te merit, nu mai vorbi cu mine:)

    pupam!

    RăspundețiȘtergere
  8. Eu nu stiu ce te gadila pe tine la fiori, dar am cateva sute de carti in romana. ;) Din pacate, nu ciresarii si nici de-ale lui iulica. Dar am colectia intreaga (aproape) a Rodicai Ojog Brasoveanu LOL

    Am si eu nai, dar mic si cred ca e artizanal. O canta el, nu stiu. Am si plosca de tuica LOL asta cadou de la o prietena, o fi zis ea ca asta imi lipseste mie aici :))

    RăspundețiȘtergere
  9. si mie mi-a parut rau dupa niste carti, am adus doar cateva la care tin, 3 care le-am primit cadou ed la autoare si cam atat.

    RăspundețiȘtergere
  10. Deci cred ca exista clar o diferenta intre valiza celui ce pleaca in America cu gandul ca nu stie cand mai apuca sa se intoarca si a calui care pleaca undeva in Europa...Cert e ca in prima valiza mi-am indesat jurnalele - iar in mana aveam un bonsai de care mi-era tare drag. Valizele ulterioare au fost pline de carti (da, am ciresarii aici cu mine in Londra), de un urs de plus (ce o fi fost in capul meu?)si de o lingura de lemn pt ca bunica stia ea ce stia, lingurile astora nu sunt ca lingurile noastre.

    RăspundețiȘtergere
  11. Si eu am avut in valiza o plosca de tuica cu 6 paharele in set. Frumoasa foc. Acum o tin impachetata intr-o cutie. Na, ca si uitasem de ea!

    RăspundețiȘtergere
  12. Eu n-am venit cu nimic foarte inutil, ca am venit cu 2 genti si atit. Am venit in septembrie, in decembrie am facut prima vacanta acasa, o luna. De atunci (adica de acum 10 ani), anual, cu 2 exceptii: 1 an am fost de 2 ori, si in alt an n-am apucat sa ma duc.
    Totusi, traiesc in California de 5 ani si tot am sifonierul jumate plin de pulovere d-alea de iarna din Romania. Nu intetionez sa ma mut, pentru ca cum poate trai cineva in tara asta in afar californiei e un mare mister pentru mine :).

    RăspundețiȘtergere
  13. eh, eu mi-am adus cateva electronice si mi-am cumparat aici un convertor de tensiune :) nu am folosit niciodata sosetele din lana, dar imi amintesc de bunica care le-a impletit cu gandul sa nu imi fie frig in America.

    RăspundețiȘtergere
  14. "Cum am lucrat la romani in primii ani. Sau cum – avertizati fiind – n-am lucrat la romani niciodata."

    Mi-a placut foarte mult partea asta. Scri foarte misto, continua. Salutari din D.C.

    RăspundețiȘtergere
  15. a, sa zic si eu ce am luat cu mine peste ocean: vreo 5 farfurii si ulcioare de lut, romanesti, mari, dupa care eram innebunita pe atunci. au ajuns cioburi :( pfuai ce am suferit!
    acum ma mir numai ca am reusit sa il conving pe barbatu meu de nazdravania aia.

    RăspundețiȘtergere

I SUPPORT JACK

I SUPPORT JACK