sâmbătă, 12 iulie 2008

O pasiune de hobby

Conform unei glume celebre din vremea tineretii mele am doua probleme deci am o dilema (desi mai corect ar fi bilema!)…

Eu cind ma gindesc ma doare capul si intru in criza de timp. Dar nu m-am putut abtine sa nu ma tot intreb care sunt diferentele majore in mentalitate dintre romani si americani.Si ma gindesc la asta mai ales atunci cind fac sau zic ceva pentru care sunt privita ca si cum as si un martian cu doua capete. Oricum, dupa cercetari amanuntite, eu -care le stiu pe toate si sunt si foarte desteapta- zic ca americanii gindesc prea putin pentru cit de mult fac, pe cind romanii gindesc prea mult si nu fac mai nimic. Evident exagerez ca sa sune bine literatura mea electronica.. dar un simbure de adevar tot o fi. In fond ce e obiectivitatea decit o aproximare a realitatii? Puah, sa ma plezneasca cineva peste statisticianul ala mic din fundul salii! Continuu..

In alta ordine de idei, asa cum n-am mai pomenit niciodata vreodata in viata mea bananiera de pe insula Romania, aici n-am gasit niciun american care sa se ofere sa ma lase si pe mine in drum cu masina. O vreme m-am banuit de vreo boala de piele, ceva urit mirositor, or something.. Dar vaz ca nici altii nu sunt mai cu noroc. Si nici nu se suie nimeni la mine in masina. Deunazi m-am oferit sa-mi duc un coleg acasa. Ce sa fac, mi-a fost mila de om ca avea de luat un tren care venea cam peste o ora de la momentul vorbirii si-l ducea drum de vara pina-n seara.. Departisor, dar mergeam oricum in directia aia si chiar daca ocoleam poate vreo 10 minute, in fond nu-l caram in spate. M-a refuzat atit de categoric sa-i sara ochii din cap de emotie si-alta nu. N-am insistat prea tare ca m-am temut c-o sa aiba vreo cadere nervoasa ceva...

In al treilea rind (?!), americanul obisnuit nu ti-ar spune ca esti prost nici in ruptul capului. Nici daca-l rogi. Ah, daca-l platesti.. alta poveste! Altfel oricine trecut de clasa 3-a stie cel putin 3 strategii pentru a ocoli raspunsul scurt dar simplu: da, esti un timpit. Oh, no! Ai facut o treaba excelenta, esti pe drumul cel bun, tine-o tot asa, dar desigur ca exista si loc de mai bine, daca poti si nu te deranjeaza ai putea sa mai schimbi pe ici pe colo, de preferat prin punctele esentiale. Nu ca nu ar fi bine, #$@&%#!

Dar asta e parte dintr-o atitudine care intr-adevar imi place la americani. E bucuria de a vedea partea plina a paharului, acceasi bucurie cu care fac cite un lucrusor. O pasiune asa ca un hobby. Unii planteaza flori organice in curte si taie iarba o data pe saptamina. Altii colectioneaza pitici de gradina environmentaly friendly cu care umplu gazonul pina-n strada. Am vazut mai devreme un ins intr-o masina de colectie. Frumusica, pusa la punct, omul mindru la volan. Ieri niste mosi cu plete uruiau Harley-urile la viteza de croaziera pe strasse. Acum ceva vreme intr-o duminica dimineata am vazut un domn care impreuna cu fetita lui stringea hirtii prin padure. Altii se arunca in masini de care isi atirna rulote si calatoresc o vara intreaga prin tara. Vecinul meu si-a scos barca cu motor la poarta si de vreo luna o tot bibileste asteaptind probabil prima ocazie s-o arunce pe lac. Americanii sunt un popor stresat, responsabilitatea intregii lumi atirna greu pe umerii lor… ori asta le place lor sa creada. Terapia impotriva stresului a ajuns la fel de importanta ca alegerile din toamna. Si totusi, in toata aceasta ambuscada, vezi pe cite unii care au sincere mici bucurii pe care le cultiva si le ingrijesc atent. In fond orice bunic si-ar dori un Harley, nu?

Ma intreb daca nu s-ar putea face niste traininguri si in Romania, care sa fie obligatorii sub pedeapsa cu moartea sociala Sunt doua fara de care mi se pare imposibil de supravietuit: cursul de optimism si clasa de terapie prin zimbet.

Na, ca de fapt aveam o trilema si nici nu mi-am dat seama!

17 comentarii:

  1. ştiam eu că nu sînt america(n)că; acuma am şi dovada în plus că m-am urcat în maşina ta... (mă mai iei?)

    RăspundețiȘtergere
  2. In legatura cu luatul in masina, uite aici un concept interesant de la mine din sat: http://www.slug-lines.com/Slugging/About_slugging.asp

    RăspundețiȘtergere
  3. n-am nici un comentariu pentru postul tau - dar am un mare zambet :D I wonder why hihi

    RăspundețiȘtergere
  4. @dmstangu -super cool la voi in sat! La noi n-am auzit de obiceiul asta..

    @Lola - hahaha! m-am gindit la tine cind am scris asta si mi-am zis ca sigur tu si Ina balerina o sa fiti de acord:)))

    RăspundețiȘtergere
  5. @amallia - te mai iau doamna, se poate!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Si mie mi s-a intamplat..mi se intampla zilele astea. Nu am masina si stau acasa. Colegul care trece prin fata casei mele are deranjamente stomacale si nu stie cand trece si nu vrea sa ma incurce. Astia sunt sanatosi sau what? : ) ) )


    Imi place blogul tau.:)

    Alina

    RăspundețiȘtergere
  7. hahahaha....bine ca nu l-ai invitat la bere ...asha cum fac eu cu colegele mele!!! Cine shtie unde erai acum....by the way, chiftele se fac in comunitatea voastra? ;) si sa nu uit: curs de optimism n-o sa vezi curand, pentru ca prin definitie suntem optimisti ( uite la cate putem rezista), iar terapia prin zambet se poate face doar daca ai si tone de lamai la dispozitie ( ca sa le poti shterge ranjetul ala de satisfactie...dupa curs)

    RăspundețiȘtergere
  8. zâmbetul odată ştanţat pe figură nu se mai şterge, gata, rămânem cu el... aşa mi-a spus mie oglinda...

    RăspundețiȘtergere
  9. Uf, eu am avut norocul sa fiu plimbat de cativa colegi cu masina...am dus si eu pe vreo doi...oricum, din ce am observat eu ca destule relatii inter-colegiale se rezuma la "radem si glumim, dar nu parasim incinta"...Totusi, spre marea mare surprindere (si bucurie) cu unii colegi americani am mai parasit si incinta, in special intrand in alte incinte, cu specific italian sau mexican.
    Si cu hobbiurile lor infantile (pentru noi, mari atotstiutori) chiar merita toata stima...se mai destreseaza si ei.
    Si daca ei au bunul simt sa nu-ti zica ca esti idiot in fata...dar, in schimb, le zici tu lor asa...ei bine, te ameninta cu tribunalul si te fac sa-ti revizuiesti atitudinea in secunda doi. E mai simplu asa...

    RăspundețiȘtergere
  10. @marcel -chiftele ca chiftele (scuzati cacofonia) dar sa vezi ce mici faci grecii!!

    @flavius - nimeni nu e perfect, e si bun e si rau in ei si-n noi.. si-n fond cine zice cine are dreptate. Si tu ai dreptate si el are dreptate. Nu?

    Peace all!

    RăspundețiȘtergere
  11. @marcel -chiftele ca chiftele (scuzati cacofonia) dar sa vezi ce mici faci grecii!!

    @flavius - nimeni nu e perfect, e si bun e si rau in ei si-n noi.. si-n fond cine zice cine are dreptate. Si tu ai dreptate si el are dreptate. Nu?

    Peace all!

    RăspundețiȘtergere
  12. Acum ti-am descoperit blogul. Sa iti spun, in traditia americana, "You're doing a great job!" :) sau sa iti multumesc fiindca aduci un suflu proaspat de dincolo de Ocean, pentru cei din "batrana Europa"?

    RăspundețiȘtergere
  13. am facut si noi mici, acilea la Polu' Nord. ies bine pe "barbechiu" da' din pacate n'am gasit "mutton" pe nicaieri. ne'am limitat la vita si porc.
    oricum... dupa un an si ceva de la ultimul mic mancat in .ro, recunosc ca au picat bine.
    ...si merg cu Molson, mama-mama! luati'va'n brate, cad peretii, plange lumea'n sala!

    RăspundețiȘtergere
  14. Abia astept sa vin si eu acolo la voi in Haberica!!! Vin in Septembrie pe H1B!!!
    Despre blog: este foarte interesant, e hobby-ul tau nu? ;)

    RăspundețiȘtergere
  15. @to-morrow - tenchiu, I really appreciate:)

    @Dennyx - hobbyul meu de pasiune, nu oricum..!
    Altfel, succes cu Haberica!

    RăspundețiȘtergere
  16. Da, si pe la mine un hobby este obligatoriu prin lege. :) Toata lumea are o supapa prin care-si filtreaza stresul si chiar si mie mi-a zis una, cind m-a vazut mai suparata intr-o zi, sa-mi gasesc neaparat un hobby, ceva care ma relaxeaza, ceva extrem de egoist, niste yoga, niste dansuri, joc de carti, ceva, si a doua zi m-am inscris la fitness. Si functioneaza perfect. :)

    In Romania, draga, alcoolul este folosit ca antidot impotriva stressului, nu stiai? :)

    RăspundețiȘtergere
  17. Partea cu jumatatea plina m-a facut sa ma gindesc la exemplul cel mai ilustrativ in domeniu. Am jucat fotbal cu un grup mix: americani (nord- si sud-), europeni, etc. Diferenta colosala de atitudine se vedea cind rata un coechipier. (Paranteza: cine a jucat fotabl, chiar si in curtea scolii stie ca pina si cel mai civilizat om se transforma in animal primitiv cind intra in contact cu mingea de fotbal, dintr-un motiv pe care inca nu-l inteleg).
    Reactia, invariabial, a coechipierolor americani: "nice try!", "it's alright, good job", sau "ooh, unlucky!"
    In gindul meu: "Ce bou, noi muncim sa legam doua pase si el da pe linga, %%#$#$% mamii lui" etc...
    Din fericire erau si rusi pe teren si ei nu ezitau sa dea glas exact parerii mele despre ratangii, ca sa nu fie nevoie sa ma exteriorizez eu verbal.

    Si in fine ajung si la jumatatea plina: nu pot sa exprim usurarea de a avea un american in echipa atunci cind RATEZI tu insuti... :o) :o)

    RăspundețiȘtergere

I SUPPORT JACK

I SUPPORT JACK
View Dona Eliescu's profile on LinkedIn