luni, 30 iunie 2008

Zoe, fii professional!

Cind eram eu mai tinara aveam pe hol o bufnita impaiata, care veghea chiar linga usa mea, linistita, privind cu ochii reci in zare. Nimic n-a deranjat-o ani de zile, nici cutremurul din ’75, nici ala din ’86 si nici ciocnirile cu mine cind taiam coltul prea din scurt si dadeam cioc in cioc, doua cucuvele in miez de noapte. Nici macar privirea fioroasa a lu’ mama alergind cu lingura de lemn dupa mine n-a impresionat-o vreodata. Ei well, cam asa se uita sefa mea la mine cind vorbesc!

Bufnita mea impaiata reprezinta cu succes lumea corporate unde Marriott e unul din cele mai frumoase exemple. Zimbetul teapan, ochii sticlosi, entuziasmul masurat in functie de beneficii. Gindurile lor sunt atit de bine antifonate incit cuvintele nu exprima nici o farima din ce se intimpla inauntru. Nimic nu razbate din declaratiile politicoase si complet lipsite de idee. Probabil ca de-aici se aleg cei mai buni care intra in politica..

Compania pe care cu drag o slujesc (ca altfel nu pot sa zic!) mi-a dat de multe ori motive de uimire si fiori pe sira spinarii. Si inca imi mai da, ca intr-o frumoasa relatie de iubire in care orice ai face parca tot mai descoperi cotoare uscate de mar prin cele mai neasteptate unghere. Subiectul l-am tot atins in diverse ocazii, dar e atit de vast si de interesant incit cred ca-si merita un loc mai bun.

Deunazi, sefa mea ma trage in birou si jumatate jenata jumatate sa trosneasca in ris isteric imi spune ca i s-a atras atentia “de sus” sa mi se atraga atentia sa port garnituri (garments) pe dedesubtul camasii. Chestiile alea ca niste sutiene carora nu le spunem pe nume ca sunt rusinoase. Carevasazica nu e professional, ma scuzati, nu mai fac! Nu ca as avea mare lucru de ascuns.. Dar lumea corporate nu e formata din oameni, ci din creaturi asexuate carora orice forma de identificare a gender-ului (caci cuvintul sex e cel putin PG-rated!) e primita in general cu oripilare. Ca balerinele de la TVR de pe vremuri, acoperite cu helanci si tutu-uri pina-n pamint, toate femelele poarta perle la git si umbla imbracate in negru, bleumarin sau gri (culorile considerate professional), in taioare largi si lungi care sa le acopere. Nu exista decit pantofi perfect inchisi si-n fata si-n spate, pentru ca degetele de la picioare sunt cumplit de indecente, iar ciorapii sunt un must oricit ar fi de cald.

Compania descurajeaza relatiile intre femele si masculi din principiu, ca fiind imorale. Iar daca fac parte din paturi sociale diferite gen manageri vs. neica nimeni, chiar si prietenia sincera si dezinteresata e interzisa sub pedeapsa cu moartea prin mutare disciplinara. Pentru a diferentia cele doua tabere, femelele sunt incurajate sa poarte fuste (cit mai lungi si mai acoperitoare, desigur!) iar masculilor li se interzice sa poarte orice forma de bijuterie, in afara de verigheta. Verigheta e un semn de apartenenta la un grup distins si de incredere. Membrii clubului avanseaza mai repede pe scara ierarhica iar daca au si copii e si mai bine. Daca se poate doi copii ar fi de dorit, un baiat mai mare si o fetitza blonda mai mica arata superb pe Resume (CV in restul lumii). Poza de familie fericita pe birou, executata de un fotograf profesionist intr-un cadru special amenajat.

Pantofii trebuie sa se asorteze cu cureaua. Nu se specifica daca mai e obligatoriu sa se asorteze si cu poseta! Ca Channel zice ca nu, dar pe mine nu Channel ma plateste deci nu prea ma-ntereseaza.

In dress code, document pe care-l tot semnezi pina iti intra in cap, cam o data pe an, se specifica cit de lungi sunt cerceii, cite bratari ai voie sa porti, ce fel de coafura se accepta, de cite ori te speli pe dinti si ce parfum ti se potriveste. N-ai voie sa porti caciula decit daca religia ti-o cere. Iar ochelari de soare doar daca esti Stevie Wonder.

Dress code-ul e doar o parte a unui cod al bunelor maniere din care eu abia acum descopar fascinata unele parti componente necunoscute. Se practica pupatul in fund fara discriminare, in primul rind pentru a evita discriminarea sexuala, rasiala si de alte naturi. In al doilea rind pentru ca nu stii niciodata cine iti va ajunge sef. Sau chiar mai rau. De curind, cea mai mai cumatra in viata angajata la faimoasa companie a fost promovata. Motiv de bucurie pentru toti cei cunoscuti. Reactia generala la auzul vestii fiind “thank God!”. In cinstea evenimentului, toata managerimea a desfasurat un adevarat circ, intrecindu-se si calcindu-se pe cap care mai de care sa aduca osanale dumisalei. Numarul 1 si numarul 2 in companie au petrecut doua ore din pretiosul lor timp compunind un cintecel pe care mai apoi l-au invatat pe dinafara si l-au executat, cu tot tacimul: miscare scenica, costume etc. Eu i-am privit siderata pe cei doi artisti-pupatori repetindu-si cintecelul in birou incercind sa-mi dau seama daca imi vine sa rid sau sa vomit.

Si ca ziua respectiva sa-mi fie o adevarata lectie de viata, am avut o revelatie: pentru a ajunge cineva trebuie musai nu numai sa joci golf elegant, ci si sa te comporti professional. Si anume “I am doing alright” nu e suficient, trebuie sa “I am doing great!”.

9 comentarii:

  1. doresc să mulţumesc pe această cale şefei-buhă, pentru că a stat la baza unui post de nota 20! (sau trebuia să spun şefei-buhe sau şefei-buhei, nu mai ştiu, m-am încurcat). oricum, te rog să îţi revizuieşti atitudinea şi garmenturile, că uite, se apleacă de ruşine neibărhuuudul. extraordinar, domnule, ce oameni! te las acum că plec să fac un băiat mai mare ca fata şi pe urmă mergem la fotograf. cu bine,

    binevoitorul din kartier

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai dreptate intru-totul :) Dar este unul din punctele unde n-ai ce zice decat "Welcome to America" :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Welcome to Corporate America! = )

    RăspundețiȘtergere
  4. @all -oh well... nimeni nu-i perfect! Din fericire functioneaza foarte bine principiul "nu-ti place nu maninci". Nu?

    RăspundețiȘtergere
  5. Mai fata, ce sa zic..taci din gura, nu te plangea! Macar acolo e ceva clar, la noi pupatul in cur e demodat..La mare moda este calcatul in picioare - desigur in relatia subaltern/sef, furnizor/client. Cum sa pupi in fund pe cineva al carui bocanc iti e mereu desupra cefei?! Cum ajungi la fund, mai bine zis?!
    Pup cu drag America cu dress code-ul ei! Sa traisca, iasca, iasca..

    RăspundețiȘtergere
  6. ... iască, Moldova, Ardealul şi Ţara Americănească!

    RăspundețiȘtergere
  7. Cum spunea cineva mai sus: de ce nu pleci daca nu-ti convine? De ce nu incepi afacerea ta? (iar aici ai oportunitati, nu gluma)

    Nu toate firmele sunt ca Marriot-ul ala si e o greseala sa spui ca asa e corporate America judecand DOAR dupa o firma!
    Eu am lucrat intr-o firma mare care nu aveau regulile alea stricte...

    RăspundețiȘtergere
  8. @Mircea - toate la timpul lor!
    In alta ordine de idei, nu trebuie sa iei chiar totul literal, e doar o experienta, o poveste, un gind:)

    RăspundețiȘtergere
  9. ...asa e corporate peste tot, mai incape vorba?! in City nu exista altceva decat bleumarin si negru....de unde si expresia "grey and brown, never in town"....

    RăspundețiȘtergere

I SUPPORT JACK

I SUPPORT JACK