Nashpa e aici!

A fost greu dar am infrint! Am strins citeva din gindurile celor care butoneaza netul si blogurile prin jur. Dar provocarea nu s-a incheiat, urnele nu s-au inchis..

Nota Inainte: Nu sustin neaparat nici unul din punctele de vedere de mai sus. Iar ordinea a fost aleator aleasa, mai putin primul si ultimul din lista. De asemenea, imi cer scuze inca de la inceput ca mi-am luat libertatea de a edita textele, doar cu scopul de a pastra o continuitate in format sau pentru a optimiza spatiul, fara a afecta continutul.

Motto: E mai nashpa aici. Pe principiul ca iarba e mai verde de partea cealalta a gardului. (DORU)

Un cap si-o parere (AMALIA)

Oameni buni, pe mine nu m-a dus şi nu m-a ajutat imaginaţia într-un moment esenţial. În momentul în care mi-am închipuit America. Lipiturile cu care am lucrat au fost tivite în grabă, cu aţă de pe ecranul televizorului. Am alăturat verdeaţa de pe lîngă case, oraşe mozaicuri de lumini, domni bine la costum care aruncă dosarul din mers şi pînă ajung la uşa au mai rezolvat două cazuri complicate, universităţi pentru care îţi tremură cămaşa de admiraţie, bani, piscine şi oameni care nu gătesc.

Atîta am apucat să scriu pînă să citesc propunerea Donei, de unde m-a şi apucat frica că prin cartier umblă o telepatie în stare de libertate. Că dacă şi ea şi eu ne-am gîndit în (cam) acelaşi timp la (cam) acelaşi lucru şi locuind (cam) în aceeaşi comună, nu e lucru de şagă.

Deşteptîndu-mă din şoc, şi de bucurie că a pornit ninsoarea şi nu mai e gri afară, ci e negru şi dimineaţă o să fie alb, am zis să zic ce am de zis.

Aici e concret şi nu mai lasă loc şi (mai ales) timp prea mult imaginaţiei, deşi uneori imaginaţia mai împinge, mai forţează şi mai iasă la iveală cu nişte chestii faine.

Acolo e departe, de obicei dincolo de nişte nori, trebuie să umbli prin cer ca să pui piciorul acolo, după un anumit număr de ore de zbor.

Aici stai tot timpul, mergi la servici, te termină proiectele, cerinţele, termenele şi propriile tale ambiţii.

Acolo mergi numai în vacanţă, stai lungit, bei sucuri şi cafele, admiri, conversezi şi împarţi impresii despre aici în urechile căscate ale doritorilor de acolo.

Aici plouă, ninge, e trafic, e zgomot, praf şi poluare şi draci. Mulţi.

Acolo e idilic, că mergi de maxim două ori pe an, cu geanta ta cea mai bună, cu cosmeticele cele mai faine, cu prosoapele cele mai moi.

Aici îţi mai scapă cîte un gînd despre acolo.

Acolo te duci ca să nu te mai gîndeşti la aici.

Aici, aşa cum se precizează în îndemn, poate fi oriunde.

Acolo, poate fi oriunde altundeva.

Doua categorii (MISHU)

Unde e mai nashpa. Sau unde e mai misto? Pai, in primul rand daca e mai naspa aici, nu inseamna neaparat ca e mai misto acolo. Si pornind de aici, oamenii se impart in doua categorii. Intotdeauna! Pe de o parte sunt oamenii care nu pot pleca (din diferite motive). Si acestia se impart mai departe in doua categorii. Sunt cei pentru care acolo (unde nu pot ei sa plece) e intotdeauna mai nashpa pentru ca strugurii la care nu ajungi sunt acri. Si apoi sunt cei pentru care aici (de unde nu pot ei pleca) e cel mai nashpa, ca gaina vecniului e mai grasa. Si, pe buna dreptate..

Dar apoi sunt ceilalti, aceia care pot pleca. Si ei se impart in doua categorii. Dar ei toti sunt de acord ca e mai nashpa acolo (de unde au plecat, sau acolo unde nu pleaca). Pentru ca aici (unde sunt ei) e mai misto. E clar mai misto pentru ca altfel ar pleca, si pentru ca oamenii (astia care nu sunt constransi) trebuie sa-si justifice cumva alegerea.

Si deci.. unde e mai naspa? O intrebare care nu poate decat sa te lase confuz.. Zic eu! Si spun asta pentru ca parerea mea, obiectiva, de om simplu ce a plecat din Romania (si deci cu experienta in a inlocui pe aici cu acolo in functie de necesitati) este ca.. si aici si acolo e mai nashpa. E mai bine unde te simti tu mai in largul tau dupa principiul: if it ain’t broke, don't fix it! Daca am invatat ceva din a schimba pe aici cu acolo, am invatat ca oamenii sunt mai asemanatori decat sunt diferiti, indifferent de cat de departe este acolo fata de aici.

Eu vroiam sa plec din Romania pentru ca nu-mi placea ca oamenii din jurul meu erau prea interesati de viata mea. Si pentru ca le lipsea zimbetul! Din punctul asta de vedere parca e mai naspa acolo...

Bonjour New York (INA BIXADE)

Iubesc America, nu ma intereseaza politica si nu ma intereseaza imaginea americanilor in lume, care este un stereotype care suna asa: americanii sint prosti. Americanii nu sint prosti asa cum le place multora sa ii catalogheze, ii caracterizeaza doar un lack of interest fatza de rest, fatza de ce se intimpla in lume, nu ii intereseaza, li se cam rupe, ezit sa ii numesc ignoranti, dar da, poate asta e un cuvint mai delicat, decit calificativul prosti. Am intilnit americani foarte culti, cititi si lucrez cu oameni cu educatie, care vorbesc 3 limbi, care au o viziune clara asupra ceea ce se intimpla in afara Americii…

Asta e parerea mea (si nu numai). Cred ca visul american exista cu adevarat si nu e doar o utopie, cred ca daca stii ce vrei, ai un strong support system si niste planuri clare, ai sansa sa iti construiesti o viata frumoasa aici. Parerea mea este ca oricine isi poate gasi un loc aici, indiferent de rasa, de educatie. E o tara a tolerantei, care rasfata prea mult, uneori. Asadar: prefer neclaritatile-imperfectiunile de aici, decit cele din Carpatia, prefer tiganoii de aici, decit pe cei din Romania, prefer snobismul-prostia americanilor, decit cea a romanilor etc etc etc.

In Romania ma simt straina, in US ma simt ACASA. Pentru mine, fara vreo indoiala, in Romania este MULT mai naspa, asta ca sa accentuez ideea ta initiala. De fapt, nici nu poate exista comparatie.Sa nu veniti si sa ma luati ca, vai, Romania ce tara frumoasa si bogata este, cu datini stramosesti (nu le contest, dar nu le ridic nici in slavi). Ma lasa rece. Exista locuri mult mai frumoase, mai bune si mai bogate pe lumea asta.Case closed!!!

Here and there (LOLA)

Cum spuneam in una din postarile mele, consider Romania si America doua lumi diferite, drept pentru care nu pot sa le compar intr-un mod echitabil. Ce-mi place cel mai mult aici?

In primul rand ca nu am familia sa-mi spuna ce sa fac si cum la orice pas. Sau vecinii care sa-mi urmareasca fiecare miscare si sa-mi faca dosar.

Atmosfera mult mai pozitiva. La ultima vizita in Romania am simtit apasator o atmosfera atat de negativa incat nici in ziua de azi, dupa 3 ani si jumatate, nu mi s-a facut inca dor de duca. Le inteleg greutatile si frustrarile dar e obositor sa auzi mereu aceleasi plangeri.

Imi asum riscul repetarii: mancarea. I'm in food heaven. Si nu ca as muri de foame in Romania, dar selectia nu sufera comparatie.

Si asta, la exclamatia Inei asta-seara in timp ce ne plateam cate o pereche de pantofi la casa: ne-am luat pantofi Calvin Klein cu $23.99 - cum sa nu iubesti tara asta?

Nu pot sa spun ca-mi plac americanii mai mult ca romanii sau invers. Cum spuneam in comentariul care a pornit subiectul asta, mizerii de oamenii sunt peste tot, si oameni decenti sunt peste tot. Si acolo si aici muncesti ca sa-ti platesti hangaralele si cu putin noroc, sa-ti ramana de-o inghetata.

Si ma opresc. Sunt astea cele mai importante motive pentru mine? Nu chiar. Sunt aici pentru ca m-am obisnuit aici, exact ca o relatie care a trecut de focul pasiunii si e in faza de tandrete blanda a acceptului reciproc.

Francia, minca-ti-as! (JUST A GIRL)
Bad choice brothers.. Tigani romani ca in Francia rar gasesti. In tren o "calugarita" spasita canta. Printre buzele vinetii stralucea un dinte de aur. Ea jelea ceva, in franceza. Un val alb se sprijinea pe basmaua ei. Canta si slavea pe Doamne-Doamne apoi, dupa ce si-a luat niste maruntis a zis intr-o romaneasca ceva. Am ciulit urechile. Vorbea singura. Pe strazi cantau tiganii. Mie imi sunt dragi, ca asa sunt eu, imi plac fiintele. Insa cand la plecare bagajul meu nu a mai avut loc in autocar din cauza paturilor si lingeriile cu sclipici mi s-a pus pata. Drumul meu catre Romania a fost o manea continua. Despre vietuirea intre straini nu pot sa zic de bine. Pentru ca in afara de citiva oameni nu intram in contact cu nimeni. Nu suna nimeni la usa sau la telefon, nu stii cine iti sunt vecinii si nu te baga nimeni in seama.. Pe strada in Paris este mizerabil. Oamenii is pestriti si am vazut destul de multi nebuni si homeless, piscaciosi si betivi.. Bucurestiul mi se pare mai safe, asta mi-e clar. Comparativ cu orice oras in care am fost, aici e totusi acasa si aici noaptea, in cartierul meu "periferic" Berceni City eu sunt in siguranta. Este adevarat ca in ultima vreme in scara blocului miroase destul de des a iarba, ceea ce ma face sa consider ca au evoluat cocalarii din cartier si ca BMW-urile si hainele de firma plimbate la Bamboo si Fratelli au inceput sa aiba prioritate in fatza bietelor noastre beri servite ani de zile "la bordura". In Francia nu e urat, sa nu ma intelegeti gresit. Este superb Parisul si as vietui acolo cu un job decent. Dar la fel de bine vietuiesc si aici. In metroul din Ro ma simt inca safe. La Paris m-am urcat intr-o seara in alt tren si m-am trezit la Melun, adica la dracu cu carti fatza de Maisons-Alfort unde locuiam noi.. In tren erau negrii care fumau si care aratau suspect.. Mi-a cam tzatzait fundul cand m-am trezit in pustie, intr-o statie de tren dintr-un orasel despre care nu stiam nimic.. Apoi am mers cu Ruxa intr-un club de salsa, intr-un cartier suspect. Oameni de toate felurile uniti de iubirea lor pentru salsa. Desi arata suspect locul, am dansat si m-am simtit bine.

Cred ca omul sfinteste locul, oriunde ar fi acesta. Si cred ca exista si bine si rau peste tot. Depinde cum iti este norocul. Nu spun neaparat ca e mai bine la noi sau mai rau. La noi is multe putregaiuri, e multa mizerie, este inca destula saracie. Dar la fel e si la altii...

Am fost la Budapesta si am vazut si aurolacii lor dormind pe cartoane la metrou. Am fost la Amsterdam si ne-am speriat de un batran care urla pe strada ca din gura de sarpe.. La Lyon, langa MacDo racnea unul ca din gura de sarpe, parca vroia sa omoare pe cineva.. La noi, la trecerea de pietoni, in Rosetti o tipa ok imbracata a inceput sa urle langa mine..

Avem toti cretinii nostrii, tiganii nostrii, hotii nostrii.. si fereasca Dumnezeu - criminalii nostrii. Nu cred ca e mai bine in State sau oriunde in Europa. Cred ca este bine acolo unde te simti in siguranta.

Unde e mai rau? Acolo unde iti este mai greu, unde nu esti fericit. Daca te-ai obisnuit cu locul, daca iubesti, daca te leaga ceva, orice loc de pe planeta asta este bun.

Bogatia rulz, saracia sucks oriunde (OVIDIU)

Din pacate nu tine. Nici USA, nici Canada, nici Australia si nici macar Romania nu sint simplu de caracterizat. Traiul in Tandarei, Faurei, Fetesti difera fundamental fata de traiul in Primaverii sau mai stiu eu prin ce alt cartier. In USA e diferenta de la cer la pamint intre Albany NY, Washington DC si Miami. Oricum decit sarac in USA mai bine bogat in Romania si vitzavercea, adica bogatia rulz si saracia sucks indiferent de tara. Probabilistic vorbind e mai usor sa fii sarac in Romania.

America si Romania se aseamana totusi intr-un punct: distorsionarea realitatii din tara si o privire ciudata asupra realitatilor din afara. In Romania toata lumea stie ca "e naspa", "tara de rahat", "xyz se pot intimpla numai la noi" si vestul (europena, american) e vazut idilic, un loc unde toate problemele ti se rezolva automat si traiesti ca un belfer. Pe de alta parte americanii au tendinta sa creada ca in restul lumii e cam naspa (ma refer la cei mai putin calatoriti). Chiar daca sint relativ usor de convins ca Romania de exemplu nu e lumea a 3a, ramin destul de surprinsi cind le explic ca copilaria mea in comunism a fost foarte fericita si n-as da-o pe 90% si mai bine din copilariile americane. Idem despre studentie, desi aici nu toti pe care ii stiu sint de acord. E foarte dificil sa explici amestecul de valori atit unui roman cit si unui american.

E greu de explicat cum se statea la cozi la alimente dar educatia copilulu, de la gradinita la facultate, nu era o problema.

E greu de explicat cum n-am avut masina in viata mea dar am calatorit mai mult (e drept numai in tara) in liceu si ca student decit cei mai multi americani de aceeasi virsta si cum marele lor spring break de o sapatamina la noi poate fi un stil de viata permanent. E greu de explicat unui student care sterge mesele intr-un bar ca sa aiba bani de studii cum in Romania studentii infunda circiumile seara de seara si nu ca sa stearga mesele.

Si e foarte greu sa spui unui american ca in Romania GDP-ul (un fel de PIB) e 11,000$ da’ e plin de bemweuri pe strada, toti prietenii mei au un apartament frumos amenajat intr-un oras mare, desi preturile la apartamente si la cam orice altceva sint intre mari si enorme.

E greu sa explici cum in Romania sint (aparent cel putin) de 3 ori mai multe baruri pe cap de locuitor decit in america da restaurante de 3 ori mai putine. E si mai greu sa explici de ce stau localurile astea pline noapte de noapte cind in America chiar si orasele mari duminica deja totul e gol iar in timpul saptaminii bate vintul. Si invers.

E greu sa-i explici unui roman ca daca ai 2-3 masini in garaj nu esti bogat, nici pe departe, si nu-ti permiti sau iti permiti cu greu unele chestii pe care el le considera banale, normale, naturale. Ca banii tai de salariu nu includ pensie, impozite federale, impozite statale, social security, medicare, 401(k), scoala si colegiul copiilor, mortgage, reparatii la casa, taxe de proprietate, asigurare la masini, si ca la sfirsit cind tragi linia multora nu prea le mai ramin bani ca sa lase 20-50$ intr-un bar, sau oricum nu des. Tot dau exemplul cu barul ca asta mi se pare reprezentativ pentru diferenta intre societati nu ca sint neaparat mare rachier :).

E greu de explicat de ce in America ti se da restul la penny DE FIECARE DATA si nu e nici o rusine sa te intorci sa explici ca ti s-a gresit factura cu juma de $ in timp ce in Romania cu GDP-ul de mai sus nu ti se da restul niciodata iar sa faci scandal pentru 2-3.000 lei e putin jenant. E greu de spus de ce intr-o tara cu numar enorm de clienti vinzatorul se poarta cel putin decent cu tine in timp ce in alta cu mai putini clienti si bani de multe ori aproape te da afara din magazin.

Este mai bine in Romania sau in America? Da!

Acolo unde te simti (MIRCEA)

Cel mai bine este acolo unde... pur si simplu te simti bine, asa ca la Bucuresti eu pot sa spun ca deocamdata sunt multumit, in ciuda unor neajunsuri cum ar fi traficul aglomerat, destul praf in atmosfera, lumea un pic mai agitata decat prin alte parti si summitul NATO in 2-4 aprilie.

Copenhaga de bine si de rau (CRISTI)

De bine: poluare mai putina si biciclete cat cuprinde - orasul arata foarte bine, nu prea-s blocuri si cladiri inalte, in razboiu al doilea n-au fost atacati si multe cladiri sunt vechi si arata misto (cam tot orasu-i de 4 etaje); asigurari medicale care merg, zile de concediu mai multe, ore de munca mai putzine.

De nashpa: taxe mari la toate produsele, sistem incremental de taxare (daca mi-ar mari salariu brut cu x net as ramane cu 37% din x); clima "bizonica" (in decembrie si ianuarie am vazut cerul de 4 ori si asta-vara a plouat cam zilnic); cultura diferita (oamenii-s obisnuiti sa primeasca cam totul de la stat
si din cauza asta relatiile dintre oameni-s ceva mai reci).

Despre subiectul negativ (CAMELIA)

Trecand peste faptul ca subiectul lansat e...negativ (nashpa) eu am sa incerc sa spun unde e mai bine. Cineva mai sus a spus exact: e acolo unde ti-e bine. Mie mi-e bine aici in USA si nu m-as mai intoarce in Romania nici sa ma pici cu ceara. De ce? Munceam in Romania cam 12-14 ore pe zi si de multe ori mai mult si noaptea chiar...aveam propria afacere si ce credeti? Abia imi plateam chiria sediului si salariile si ceva manacare si cam atat, ba uneori apelam la credite ca sa achit ce era neachitat si credite cum? Cu spaga si relatii evident... iar de locuit locuiam cu chirie... Aici cu studii medii am gasit loc de munca bun si muncesc 8 ore pe zi si eu si sotul si inca din primul an am cumparat casa, si pentru ca am fiica la facultate mi-am mai luat un part time job si sincer sunt atat de multumita ca aici daca vrei si sanatatea iti permite e imposibil sa nu ai ce munci. De asemenea avem 3 masini, una de caciula si camara plina cu de toate iar in weekend nu stam in casa la TV, ne urcam in masina si sincer avem unde sa ne ducem si ne plimbam si sa ne relaxam. Luni o luam de la capat ca roboteii. Cat de bine e la serviciu? E ca pretutindeni, momente bune si rele, colegi draguti si altii care iti manaca zilele ca si sefii de altfel dar avem unde munci si suntem platiti decent. Acum va las pe voi sa judecati unde e mai nashpa....

Unde esti in medie (CRISTINA)

1. Aici pot sa merg in weekend la munte sau la mare si chiar merg (stau in Bucuresti).

2. Aici am 5 saptamani de concediu pe care le petrec in totalitate vizitand Europa si cand n-o sa mai ne ceara vize americanii o sa ma plimb si pe acolo.

3. Aici castig peste medie, ceea ce dincolo nu cred ca as reusi cu cunostintele si abilitatile pe care le am si n-as mai suporta sa mai fac odata facultatea ca sa mi-o recunoasca aia. Cred ca in orice tara conteaza cum te situezi fata de medie.

4. Aici nu platesc chirie, rate si chiar daca castig mai putin , dupa toate cheltuielile cred ca raman cu mai mult.

Nashpa e peste tot (ADRIANA)

Nashpa e peste tot. Si cu misto e cam tot asa. La Romanik e misto ca prietenii tai asculta aceeasi muzica pe care o asculti si tu, au vazut aceleasi filme cand erau mici si fac bancuri pe care poti sa le intelegi, mancarea are gustul cu care te-ai invatat de la mama de acasa. E misto ca stii exact cu cine ai de-a face dintr-o privire si ca, in ciuda a tot ce stie lumea, traiesti intr-o tara mult mai lipsita de constrangeri decat Statele Unite. In America e misto pentru ca te poti misca mai usor, ca viata e mai usoara, mancarea mai ieftina (da' ingrasa) functionarii, desi pot fi prosti, lenti si nesimtiti, nu sunt rau intentionati adica nu iti pun bete in roate.

E insa foarte greu sa compari, sunt doua lumi foarte diferite, de aia e mai bine sa le privesti separat.