miercuri, 11 noiembrie 2009

Ce nu sunt..

Sunt poate multe lucruri dar americanca nu cred ca sunt. Gasesc simpatice si binevenite avinturile vesele de celebrare de Halloween-uri sau Valentine’s Day-uri, ca si orice alt motiv de chef si distractie. Gasesc ca geniala strategia de a bate-n cuie o sarbatoare intr-o anume joi din an - ca stim sigur ca joia nu cade niciodata duminica. Sunt in unanimitate de voturi pentru shopping-ul de dinainte, in timpul si dupa Craciun. Cu mina pe inima salut terapia prin zimbet, egalitatea intre popoare (a unora) si libertatea de a purta arme (a altora). Imi place limba, mult mai usoara si la fel de expresiva, desi, la cite variante aud zilnic, nu sunt sigura daca nu cumva evolueaza un pic cam repede, as we speak, ca sa zic asa.. Maninc burgeri si sunt chiar in relatii prietenoase cu anumiti berari indigeni, cum ar fi Sam Adams. M-am obisnuit sa atirn bananele in suportul lor, i-am ucis pe toti din proximitate prin exces de muzica country, imi iubesc la nesfirsit frigiderul meu mare american size in care incape un cerb adult cu coarne cu tot. Am vazut toata cele 12 serii M.A.S.H. intr-o vara, chiar daca cu 30 de ani intirziere. Imi place ideea ca, macar principial, fiecare porneste cu sanse aproximativ egale si ca, daca nu ajungi acolo unde vrei, de cele mai multe ori e fiindca esti retard, lenes sau habar n-ai incotro mergi.

However cu toate astea.. am crescut cu Mihaela, omuletul Gopo si Lolek si Bolek, nu cu Sesame Street, Big Bird si tot nu stiu cine-i G.I. Joe. Idolul meu era Arabela si nu Hannah Montana. Am rontzait eugenia, gogosi, caramele si pufuletzi in loc de twinkies, donuts, Totsie rolls sau marshmellows . Nu m-am jucat cu Barbie sau Care Bear ci cu niste papusi rusesti urite cu capul tare si parul rosu.

Maninc fulgi de porumb numai cu iaurt si doar in cura de slabire. Si in niciun caz dimineata pe post de breakfast! Chiar si acum, cind zic „gatesc” inseamna ca intr-adevar iau chestii crude cu coaja si frunze si le fierb-prajesc-coc, nu numai pun la microunde pentru 5 minute o cutie cu ceva congelat, care se transforma in friptura in sos de vin cu ciuperci si garnitura de gartofi gratinati. Nici acum nu pot sa maninc piinea perfect feliata, cu consistenta de burete de sters tabla si inca sufar dupa mizeria aia de franzela ordinara, care nici in romania nu se mai gaseste, ca nu mai e hip... Nu suport chocolate chip cookies (fursecuri cu bucatele de ciocolata), peanut butter (unt de alune) si faptul ca nu vrea nimeni sa muste din sandviciul meu.

Cind eram mica mergeam in tabara nu in summer camp iar cind am inceput sa merg la scoala mama mi-a pus cheia de la casa dupa git cu un elastic. Nu aveam schoolbus care ne lua din fatza casei si nu am nicio amintire despre Prom la sfirsitul clasei a XII-a.

In lumea a 3-a din care vin eu fotbalul nu se cheama soccer iar fericirea nu se masoara in marimea diamantului cu care te cere de nevasta, ci in unitati de masura mult mai simple: te bate, bea, aduce bani in casa.

Nu imi ghidez viata in funtie de ce crede Oprah si nici Suzie Orman si inca nu inteleg exact de ce anume sunt celebre Martha Stewart si Paris Hilton. Recunosc insa ca stirile cu curve si ghertzoi celebri sunt tot alea pe ambele maluri, singura diferenta e ca americanii au ziaristi mai buni, macar un titlu civilizat stiu sa puna. Si in absolut aceeasi ordinei de idei, de curind am descoperit ca lectura scolara obligatorie nu se intersecteaza nicaieri cu ce-am citit eu pe vremuri. In afara de „Coliba unchiului Tom”, cred.

Nici acum nu inteleg cum se poate sa rizi la Familia Bundy sau Seinfeld fara sa fi trait aici macar 5 minute. Si nu ma astept sa fiu privita cu intelegere cind ma hlizesc si zic: „Viaţa e complexă şi are multe aspecte.”



In plus, niciun american nu pricepe cine a fost Gheorghe Dinica. Azi, de Veterans Day, tragem steagul american in berna. La revedere, maestre!

14 comentarii:

  1. Adica vrei sa spui ca o sa rezisti cu tarie, cand iti voi oferi my-now-famous chocolate cupcakes with peanut-butter frosting? Hmmm... Si io care vroiam sa le aduc la proxima intalnire...

    RăspundețiȘtergere
  2. A fost romanesc de frumos sa citesc postarea asta.
    Chiar frumos si melancolic.
    Si as varsa si eu un pic de vin in memoria Maestrului dar mi-e ca fac scandal astia ca le stric presurile.
    Adevarul ca un sandwich cu unt, cascaval, ceva sunca si rosie este cel mai bun. Ca sper ca asa e sandvisul ala pe care-l refuza astia.

    RăspundețiȘtergere
  3. In sfarsit cineva care-mi intelege dezgustul pentru peanut butter!! (You need to talk to my hubby! He just doesn't get it...)

    RăspundețiȘtergere
  4. Un actor desavarsit s-a dus iar televiziunile se intrec in a aduce pe ecran oameni care l-au cunoscut; macar pentru cateva zile, mondenitatile scandaloase vor disparea, ca si stirile cu "vedete" de carton.
    Referitor la ce ai scris in prima parte: fiecare are bagajul lui din copilarie, in functie de geografie si de timp. Eu cred ca tu stii sa iei ce e mai bun din America asta mare.

    RăspundețiȘtergere
  5. Anutza, io zic sa aduci cupcakes-urile oricum, dar dezasamblate, ca Ionela si cu mine sa punem altceva pe ele.. gen gem?

    Flavius, cel mai bun sandvici e brinza cu ceapa si cu slanina. Parerea mea! But that's gross, nu maninca nimeni asa ceva, si nici nu e healthy!!!

    To-morrow, io incerc sa iau ce-i mai bun din toate lumile, poate de-aia nu mai ramine nimic pentru altii uneori:P

    RăspundețiȘtergere
  6. Dar voi untura pe paine ati mancat cand erati copii? :D Daca-i dai asta unui american face atac de cord inainte sa-l manance :))

    Fetele care nu va place peanut butter: incercati pe cel proaspat rasnit de la Whole Foods, neaparat Honey Roasted (poti sa-ti rasnesti 2 lingurite daca vrei, doar asa - de incercare). Garantez dependenta. (OK, not really, dar o sa va dea un pic de insight privitor la dependenta altora).

    Anyway, I know this wasn't the point :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  8. ca sa rezumez intr-un cuvant..iata

    Genial

    dar adevarat

    RăspundețiȘtergere
  9. Nici tu, Brutus...?
    Lasa, important e ca avem niscaiva perspective multiple asupra vietii. E mai interesant asa, mi se pare.
    In concluzie, daca e luni e deja sambata si acusica ne vedem.

    RăspundețiȘtergere
  10. Tare frumos scrii!...
    Stiu totusi ca fericirea nu se masoara in toate casele romanilor "ramasi" in "te bate, bea, aduce bani in casa"!... ;) Optimist, nu?... :)
    Am sa mai trec, ca-mi place.
    O zi minunata!

    RăspundețiȘtergere
  11. eu aduc: paine neagra cu untura peste care bunica ne presara zahar, slanina cu ceapa si branza la care punem si un paharel de palinca de la Satu-mare..margarina Unirea cu care faceam cele mai bune prajituri ever, unt-unt gras 65%, eugenia de la dobrogea care are fix gustul ALA..the one..iti trimit daca vrei!!
    Si cand ti-e dor sa razi si sa te bucuri de Dinica, vezi Cuibul de Viespii. Mi-e tare dor de tine..si fica-mea da din picioare si din maini..si Nichita Gabriel rade cu tot corpul lui si Maya poarta 36 si in curnad ii voi putea sterpeli incaltarile cu HanaBananaMontana sau ce vedete o fi hip peste 2 ani..

    RăspundețiȘtergere
  12. Lola: io zic sa iei tu niste alune de-alea risnite si sa vii un pic incoa, simbata facem chermeza. Offline! Again! Yay!

    De ce nu... de ce nu lasi o urma ceva sa am si eu ceva de comentat? Merci:)

    Acuarele - asa sunt eu pricinoasa.. nici aici nu se masoara fericirea numai in marimea pietrei. Doar uneori, ca si acolo. Dar, continua sa fii optimista, esti pe drumul cel bun!!

    Amalia- Imi pare rau, nu-l cunosc pe Brutus, dar cu tine am sa am doo vorbe offline soon..

    Mikidos - pentru tine s-a inventat cu siguranta limita de caractere la mesaje.. cred. In afara de asta, trasite complimente Nichitei, Mayei si lui Kate (sau cum o chema-o saptamina asta) si pupaturi pe obrajori la restul copiilor din bloc. Din blocul socialist-capitalist de la capatul europei. Am auzit ca vin alegerile la voi?

    RăspundețiȘtergere
  13. Draga Dona, (ca dupa cate am citit pot sa-mi permit)
    geaba vrei sa negi actele de le evidenta populatiei, faptele te denunta:
    sigur nu esti americanca venind din aceasi directie ca si "american born americans",
    nu te-ai hranit cu aceleasi episoade de Scooby-Doo sau Bugs-Bunny, on Early Saturday morning cartoons
    (desi am vazut si noi a fare share) dar de ajuns in acelasi loc (si nu vorbim peisaj si nu vorbim paycheck)
    ai cam ajuns daca ai ajuns sa fii foarte draguta cu o necunsocuta,
    fara nici un rost personal, fara nici un avantaj.
    Nu bat in generalitati de genul ca daca un roman lasa un mesaj pe blogul unui neconscut
    este pentru ca sa ii spuna
    "bai boule, nu vezi bai ca esti tampit". Nu spun asta,
    dar spun ca "be nice to people" este doctrina majora in scoala Americana, incepand de la pre-school ,
    este "american school system signature" , un fel de automatism atat de specific societatii asteia incat cine da dovada de el trebuie ca este "atins"!
    On est d'accord?

    RăspundețiȘtergere
  14. da ce sunt eu melc sa las o urma ??? lol
    daca te referi la nume, ... well asa vine de pe contul de utilizator...
    ziceam ca am citit si m-am amuzat complet.. ca de obicei genial scris

    RăspundețiȘtergere

I SUPPORT JACK

I SUPPORT JACK
View Dona Eliescu's profile on LinkedIn