joi, 31 ianuarie 2008

Atentie, romani traverseaza America! (II)

Jack Lives Here

Asadar, cu masina burdusita, am zis adio scurt frumosului Chicago si ne-am asezat comod pe Interstate 65, directia foarte sud. Cind am terminat cafeaua de dimineata si conversatia incepuse sa devina lucida, tocmai treceam prin Indianapolis. Unde, in afara de cursa anuala de Formula 1 nu se intimpla nimic memorabil. Asa ca am schimbat muzica. Sa cinte Parazitii si in statul Indiana, carevasazica!

Inca ma uimeste de fiecare data cind plec la drum intins cit de bine intins e drumul. La 80-90 mile/ora soseaua se intinde perfecta in fatza. Mai ales dupa ce iesi din zona Chicagoland, un fel de Bucuresti al zonei.

Cind am ajuns aproape de Louisville mi-am ridicat capul din aparatul foto. Parca mirosea a ceva ciudat.. Da, mirosea a Kentucky! Ceva spectaculos nu s-a intimplat pe tot parcusul traversarii statului de sus in jos, desi am fost foarte atenta, dar sigur trebuie ca e ceva acolo, ca prea suna bine: Kentucky, cu accentul pe y. Poate ne vom intoarce.

Se facuse aproape seara cind am intrat in Nashville, Tennessee, prima oprire a expeditiei. Deja schimbasem muzica cu ceva vesel si country, sa nu se supere co-mesenii pe noi. Caci Nashville chiar e capitala muzicii populare (cum ar veni!) si altceva nici n-am auzit. Am parcat in buricul tirgului la un frumos lacas cu paturi moi si vedere la downtown, am agatat apatul foto de git si am purces in explorari. Am luat cu asalt orasul pe care l-am puricat stradutza cu stradutza pina am cazut jos de oboseala si uimire. Caci imi pare ca singurele doua industrii ale zonei sunt muzica country si cizmele (respectiv palariile) de cowboy. Ultimele desigur made in china. Never mind. La fiecare coltz de strada cinta la chitara baieti cu barba si cu cizme, desigur din repertoriul CMT. CMT e un fel de MTV al muzicii country, post national cu emisia in chiar inima downtown-ului. De a carui echipa de filmare iesita la intervievat pe strada ne-am impiedicat cel putin o data.

In fiecare circiuma cinta live trupe de country music si lumea danseaza, imbracata asa, ca-n filmele western... cum sa-i zic.. port popular?! Ce nu e bar e ori magazin de muzica ori de echipament de cowboys. Expensive cizme, macar $500 perechea, e adevarat, dar din blana de aligator american (sau tot chinez?!). Fiecare vinzator are un tata-frate-unchi care e sau a fost producator de muzica, sau cintaret, sau chitarist. Sau a sters macar o data praful de pe un mixer. Ulterior am aflat ca exista si o zona bogata in Nashville, unde locuiesc vedetele din business, de la Faith Hill pina la Keith Urban. N-am vazut, nu cunosc, zic ce-am auzit!

In schimb aproape mi-a ghicit Regele Elvis in palma (see poza) si l-am gasit pe Jack. Jack Daniels, cum care Jack?? Era intr-un bar din Nashville. A zis ca are o distilerie pe aproape, oleaca mai la sud, chiar in drumul nostru, sa trecem oricind sa bem impreuna un paharel, mai stam la povesti!

Concluzia e simpla, un stiu daca nashvillenienii au zacaminte naturale, clar n-au muzeu Coca-Cola si nici plaja n-au, dar in noaptea aia am visat ca strazile erau pavate cu CD-uri. De platina, desigur. Care cinta cind calci pe ele. Eram cu Jack la o masa iar Kenny Chesney imi cinta din vioara la ureche Old Blue Chair.. cam ca mai jos..

7 comentarii:

  1. va comunic (cu gura pana la urechi si lacramile in coltul ochiului stanga) ca am gasit jurnalul 2003-2004. Si de bine ce am terminat de rasfoit ca am dat click aici..la dumneata.. Ce vremuri fusera soro..dar iote ce frumos vine in front of us!! Ciocneste-l pe Jack si NOROC! Duamne ce muzica, ce siropel!! Sa plec planganda de la birou..

    RăspundețiȘtergere
  2. Phiii...cate povestioare au crescut de cand nu am mai dat pe site....
    Populara sau nu...imi place muzica country..si merge cu Jack...mai ales dupa cateva paharele bune...

    RăspundețiȘtergere
  3. Yeap, muzica country merge cel mai bine cu Jack (ori Jim ori.. whatever). Si cu bere e bine... sa stinga whiskey-ul:))

    iar povestile.. mai urmeaza..

    RăspundețiȘtergere
  4. evrika!
    acum ca am aflat cum sta povestea cu old blue chair si cine-i kenny chesney,ca am facut cunostinta cu nashville si ale sale talente te astept pe interstate 65 sa vedem ce mai urmeaza.
    nu te lasa mult asteptata sa nu inceapa ploaia!

    RăspundețiȘtergere
  5. Exista romani care au fost in America si s-au intors in Romania, romani care au venit in America si au ramas si romani care traiesc in Romania si viseaza sa calce macar odata in viata pe pamant american sau sa se stabileasca aici definitiv.

    Ce au in comun cei care au ramas? Dorinta de a-si implini visele!

    Teodor si Maria D - o familie de romani din Ardeal, 35 si respectiv 33 de ani, cu doi copii. El este ofiter, ea a renuntat la cariera si s-a dedicat familiei. Acum sunt intr-o baza militara NATO din vestul Europei, inainte au locuit in SUA – California, South Carolina si Virginia. I-am intrebat despre America, experientele si amintirile lor de aici.

    Nicoleta: „ Inca mai visez la SUA, mi-e dor de ea desi au trecut 4 ani de cand am plecat. Prima data cand am fost in America era octombrie, am fost acolo de Halloween. Imi amintesc cu placere totul, aerul, oamenii, cladirile, atmosfera.

    Mi-e dor de reducerile de la Macy’s, de zilele petrecute in mall, la WalMart si la Costco, de linistea casei, de ora de jogging pe malul oceanului, de gazonul meu … Mi-e dor de soarele Californiei, de buritos, de tortilla, de cursurile de la Cocoa Dance si de sala de GYM, de iesirile de week end (...).

    Citeste o poveste impresionanta depanata chiar de romanii care au calcat pe taram american:
    http://www.mondonews.ro/Ce-spun-romanii-despre-Statele-Unite-ale-Americii+id-1875.html

    RăspundețiȘtergere
  6. Sincer,mi-ar face o deosebita placere sa merg in USA,fie si pentru cateva zile.Sunt convins ca v-a fi o experienta impresionanta,pe care sper sa o realizez in urmatoarele luni.Nu stiu nimic despre politica vizelor,sper sa imi fac timpul necesar pentru o documentatie completa.Intotdeauna am fost o fire libera si independenta,nu am agreat autoritatea,concesiile si/sau docilitatea,duse la extreme.Poate ca este doar un simplu moft,dar vreau sa cred ca imi pot permite libertatea de a face ce vreau,de a merge unde am chef sa merg,de am ma ascunde printre milioane de necunoscuti.Am vazut mai toata Europa si nu m-am saturat inca de ea.Sunt un simplu sofer,cu un dor si o pofta teribila de viata.Scriu toate acestea intr-o parcare,in cabina mea predomina o aroma deosebit de cafea si un puternic fum de tigara.Poate ca nu este o ora potrivita,dar,nu am ce face.Sunt nevoit sa imi fac pauza.Poate ca imi este dor de casa,de o casa goala in care nu ma asteapta nimeni cu adevarat special,doar canapeaua mea confortabila,situata in fata unui urias TV,la care mai ma uit cand sunt ceva meciuri importante.

    RăspundețiȘtergere
  7. Tipic romanesc...amestec de engleza si romana.."expensive cizme"...

    RăspundețiȘtergere

I SUPPORT JACK

I SUPPORT JACK