Here I Are!

Americanii au o vorba: daca n-ai nimic nice de zis mai bine taci din gura. Ce original?!

However, mi-am propus sa adopt indemnul. Pentru cei care ma cunosc: nu ride, nu rinji, nu zimbi! This is the new me!

Asadar, cu aceste ginduri si altele mai putin clare m-am pus intr-un cot si m-am intrebat: unde-i dom’le mai nashpa? Evident, am de ales intre doua rele, caci numai pe ele le cunosc.

In romania e bine ca au Bergenbier. Dar si in america au. Ii zice Sam Adams.. Prieten cu Jack si cu mine. Deci, mama, stai linistita, dupa cum vezi prietenii mei amindoi sunt americani!

Acolo aveam sarmale. Aici am stuffed cabbage. Si fac polacii un chec bestial. Si cirnati. Pe Braila l-am pierdut pe drum ca altfel facea el si cea mai tare ciorba de burta pe care n-am mincat-o niciodata acolo.. acolo unde aveam 30 minute gratuite alese pe sprinceana. Aici am o mie.. dar multe ramin nevorbite.

Acolo gropi, aici gropi. Ding-ding-ding! Prima asemanare!

In romania stiam intotdeauna ce gindeste fiecare despre mine, de la cel mai bun prieten pina la ultimul calator din 311. Aici habar n-am ce e in spatele zimbetului reflex dar politicos pina peste poate. De curind m-a lovit revelatia insa: do I really care?

Acolo, dilema imi era: imi iau o oala pentru ciorba sau mai bine ma duc in Vama in uichend cu banii aia? Aici ma tot gindesc daca sa ma duc in Las Vegas patru zile sau mai bine mai imi iau niste mobila?

Aici cum da firul ierbii ma sui in masina si colind coclaurile, cu geamul jos si cu muzica tare. Acolo ma uit mereu la nivelul benzinei. Si ma umplu de nervi numai pina ies din parcare.

Acolo metrou, aici tren. Nicio diferenta. Aici oameni, acolo oameni. Tot doua miini, doua picioare. Acolo timpiti, aici timpiti. Acolo frustrati, aici frustrati. Acolo tipa si se uita urit la tine, aici nu. Oh, well, nu poti sa le ai pe toate!

Dar politistul din cartier imi spune sarumina si ma intreaba ce mai fac. Nu mi-a gasit el casetofonul pe care mi l-a furat un nesimtit din masina, dar si sarumina e mai bun decit atitudinea cascheta-data-pe-ceafa.

Daca as convinge si guvernul american, senatul sau pe cine-o iesi presedinte sa cumpere romania aia (aia cu capitala la bucharest nu cealalta cu capitala la budapest!) si s-o alipeasca naibii la USA o data, ca mie se rupe sufletul sa vad atita suferinta in jur, si aici si acolo. Gaina vecinului e mereu mai grasa. Ca si iarba de dincolo. Vorba bancului: “Cum fac sa ajung pe malul celalalt?” “Dar esti pe malul celalalt!”

Si totusi.. abia astept sa ma imbarc impreuna cu toate valizele mele si sa ma duc sa rup gura tirgului cu fitzele mele de pitzipoanca americanizata ce sunt. Abia astept sa povestesc cui o vrea sa ma asculte despre “cum facem noi in america” aia si ailalta. Sa ma pling ca nu mai beau decit apa plata deoarece coke e nociva. Ca maninc numai pui hranit cu graunte organice. Si, of course, fumatul pute!

Deci, in concluzie, simt nevoia acuta de a extrapola vorba romaneasca “avem o tara frumoasa pacat ca-i populata” dar in ultima secunda ma abtin si spun doar atit: si tu ai dreptate si tu ai dreptate.

Parerea mea azi! Hic!

PS (pentru cei cu simtul umorului in concediu): titlu nu ie o gresala cii pentru ca cam asea se vorbesc la noi in america, e foarte beton si la moda, cel mai tare!!

O parere cu doua taisuri

Pe ultima suta de metri, cu citeva fractiuni de secunda inainte de a inchide pravalia, Catalina si-a aruncat parerea ei de "emigranta ratata si repatriata (aproape) la fel de ratata". Ceea ce inseamna doua pareri la pretz de una?!

Unde e mai nashpa? (CATALINA)

...Nashpa e unde trebuie sa te gandesti mereu cat e ceasul la ai tai, daca s-or fi trezit, daca ploua sau e soare, daca n-o fi bolnav, sau mai rau, bunicul, si daca ar fi (mai rau) ce ai putea tu sa faci (nimic). Nashpa e unde stai si te uiti de pe balconul tau spatios cum trec nenumarate masini si simti un gol enorm in suflet, ca si cum ceva ti s-a rupt de acolo si prin gaura aia bate vantul. Nashpa e acolo unde iti dai seama ca nu prea ai cu ce sa iti ajuti copilul la scoala, pentru ca el, evident, stie mai multe despre scoala lui decat tine, si mai ales stie mult mai multe despre cultura care se invata la scoala lui decat tine. Eventual te poate invata el pe tine, si daca el are 7 ani, ei bine, asta e destul de nashpa. Nashpa e acolo unde senzatia de departare iti zdrobeste adesea teasta si e ingrozitor de nashpa cand mama se smiorcaie live pe webcam de dorul "nebunilor" plecati peste ocean, care - ce sufletul meu le lipsea acasa??...

Pe de alta parte, insa, e atat de bine sa traiesti intr-o lume in care la drept vorbind, daca vrei al naibii de tare sa faci ceva, poti, si daca vrei al naibii de tare sa ajungi undeva, poti. E foarte bine intr-o lume in care daca iti rupi oasele pentru ca odrasla ta sa se invarta intr-un mediu civilizat, odrasla ta chiar se invarte intr-un mediu civilizat si chiar are parte de o educatie buna. E foarte, foarte bine intr-o societate asezata in care fiecare isi stie exact locul, chiar daca toti isi vorbesc cu "Jack" si "Joe". E bine intr-un loc unde oamenii au ajuns la concluzia ca e mai bine sa fii politicos chiar atunci cand nu iti vine decat sa fii marlan, pentru ca ce altceva e politetea decat un set de reguli care sa ne faca aproapele suportabil si pe noi suportabili aproapelui. E bine intr-o lume cu reguli, mie imi plac lumile cu reguli, in felul asta stiu cum trebuie sa fac ca sa nu ii deranjez pe altii si sa nu fiu deranjata (sunt o fiinta lesne deranjabila, recunosc). E bine intr-o lume in care oamenii cred in ceva, in care nu ti se rade in nas daca ai principii - chiar prefer sa traiesc intre niste naivi cu principii pe care smecherul roman ii considera spalati la creier decat intre niste smecheri spalati la creier care ma fac sa cred in permanenta ca sunt defecta pentru ca n-o vand pe mama ca sa-mi fie mie mai bine.

...Pentru ca, asa cum spuneam e nashpa, e nashpa rau sa traiesti intr-o lume stramba ori de unde ai privi-o, cu atatia oameni gretosi si mizerabili. E nashpa sa ai de-a face in fiecare zi de-a face cu marlani, cu needucati si cu prosti atotstiutori. E nashpa sa nu poti razbate cu nici un chip fara un unchi, un nas, un var, ceva pe la un partid care sa iti puna si tie o vorba buna daca tot ai terminat ceva studii pe la universitatea aia de kko din america - ca doar, vezi bine, n-o sa ne invete pe noi americanii ce si cum sa facem!!.. E nashpa sa muncesti ca un bou pentru copilul tau si sa constati ca in clasa cea mai cu staif de la scoala cea mai cu staif unde invata el e plin de odrasle de parveniti care nu mai fac eforturi, ca in alte vremuri, sa se dea dupa "lumea buna" ci tin mortis sa dea ceea ce a mai ramas din lumea aia dupa ei, sa faca ei regulile si sa iti spuna ca tot ceea ce ei nu inteleg e... nashpa. Mai e tare nashpa si sa simti in permanenta ca esti furat, inselat, injurat pe la spate, ironizat ca ai "idei in cap". Si e nashpa rau sa nu conteze nimic din ceea ce stii sa faci si sa fii mereu la cheremul unor neica nimeni care innebunesti numa' gandindu-te cum au ajuns ei in scaunele alea inalte de unde se uita la tine cu condescendenta.

Hmm. Dar... e tare bine sa vii duminica spre seara de la mama de la masa, dupa ce ai tocat marunt tot ce misca, ai spus ultimele bancuri si te-ai cocosat de ras la glumele celorlalti. E tare bine sa vezi ca vine primavara, sa te bucuri ca urmeaza Pastele, sa te uiti in lungul strazii pe care ai copilarit si sa te miri cum de ti se parea asa de larga pe vremuri. E bine sa iesi cu prietenii la un gratarel, sa stai la o barfa mica la telefon cu amica ta de-o viata, sa iti plimbi copilul pe unde te jucai cand erai tu de varsta lui, sa-i explici ca acolo era un copac iar dincolo o tufa cu flori si sa-i spui povestea viei de la strabunicul si a mormintelor din cimitir. E tare bine sa fii intre ai tai, sa ai sentimentul ca apartii unei familii, sa multumesti Domnului ca ii ai langa tine si ca sunt sanatosi. Si e bine sa apreciezi asta dupa ce o vreme ai vazut ca nu e ceva de la sine inteles, ca poate fi si altfel, ca tu alegi cu care lucruri nashpa vrei sa traiesti - te mai ajuta putin in chestiunea marlanilor inconjuratori.

Ce e nashpa intr-un mod ciudat... e atunci cand bate vantul intr-un anumit fel, atunci cand, inexplicabil, miroase "a america", atunci cand te loveste brusc o senzatie, un sunet, un miros care iti aduce aminte de cealalta "acasa" a ta, cea temporara, "acasa" abandonata de care, totusi, nu va inceta niciodata sa iti fie dor. Asta e nashpa intr-un mod ciudat. Dar tot nashpa ramane.

Continuare...

Ei bine, plutonul de intirziati se apropie. Dupa principiul nimic nu se pierde nimic nu se cistiga, mai adaug doua eseuri, reactiile la intrebarea: Unde-i mai nashpa?

Si da si nu (IONELA)

Am luat si am pus bune si rele de la amandoua si am tras linie....care a dat cu minus si care a dat cu plus?

Tind sa cred ca Romania e mai naspa. Cred ca nici 100 de pagini nu ar puteam acoperi toate argumentele pe care le-as culege. Pana si faptul ca toti romanii ajunsi aici sar pe banane prima data (si le mananca pana la refuz) spune mult. Faptul ca in Romania iti faci rate ca sa iti iei un cuptor cu microunde, un telefon sau nu stiu ce fleac spune multe. Sau faptul ca romanii dau bipuri la refuz ca sa nu consume cartela de 5$, sau pun benzina de 10 lei (vechea suta de mii), sau ca la terasa platesti laptele condensat pe care ti-l da la cafea (si ala vine in cantitate limitata-1 de ceasca) ridica un semn de intrebare.

Argumentul cel mai putenic cum ca Romania e un loc mai bun e faptul ca acolo ai familia si prietenii. Dar si cu prietenii e discutabil, ca intre timp tu te-ai schimbat putin (sau ceva mai mult) si ei de asemenea s-au schimbat. Si cand iesi cu ei la o bere realizezi ca undeva, ceva s-a pierdut pe drum.

Ma mai apuca cateodata melancolia si bocetele ca mi-e dor de casa....dar ma calmeaza rapid fratele meu cand ma tine la curent cu ce se mai intampla. E terapia perfecta...te apuca dorul de casa intreaba cum mai mergh lucrurile pe acolo si iti trece, sau daca vrei sa te convingi pe propria pilele iti iei frumusel un bilet dus-intors (ca sigur te intorci), te duci acasa, vreo cateva zile esti in extaz ca iti vezi familia cu catel si purcel dupa care vii cu picioarele pe pamant si iti fuge gandul ca "acasa e mai bine". Si apoi mai e "acasa"? Te mai simti ca fiind "acasa"?

Daca vrei sa locuiesti in Romania trebuie sa sacrifici traiul bun pe care-l poti duce aici, daca vrei sa locuiesti in America trebuie sa sacrifici familia, prietenii etc. Poate ca o combinatie dintre cele doua ar oferi un loc perfect.

Ajunsi aici ne obisnuim cu binele si vrem mai mult...si apoi incepem sa ne plangem ca e naspa...

Unde e mai bine.. (LUCICA)

Ma tot gandesc de ceva timp care ar fi raspunsul corect la intrebarea ta. Probabil ca nu exista un raspuns perfect, totul depinde de starea ta de spirit, cum ti-a mers in ultimul timp, de cum te-ai trezit dimineata…

Acum, imi vine in minte un raspuns simplu : NICAIERI NU-I CA ACASA!

Problema e ca nu mai stiu unde e acasa pentru mine. In mod normal Acasa reprezinta locul unde iti gasesti familia, linstea, dragostea - pentru mine, o parte din ele se afla in Romania. Din pacate, nu cred ca imi permit o CASA in Romania. In schimb in SUA imi permit mai mult decat o casa, o masina sau o vacanta de vis pe an. Imi permit un trai decent fara sa fac sacrificii uriase, am acces la educatie, care imi permite sa fac un progress in cariera, si cel mai important am respectul celor din jur (cel putin a unora dintre ei). Daca printr-o minune as putea sa-mi aduc familia aici, atunci raspunsul e simplu : AICI e mai bine.

Dar daca as putea sa-mi permit o casa (sau alte bunuri cu valoare materiala) in Rom. , oare acolo ar fi mai bine?

NU cred.

In Romania exista nu numai o lipsa de bunuri materiale, ci si o lipsa de educatie, respect, nivelul de dezvoltare e mult prea scazut, serviciile mult prea proaste. In Romania noi insine suntem proprii nostri dusmani.: politicienii ne fura cum vor, iar lumea de rand e prea ignoranta ca sa-i impiedice, din cauza lipsei de educatie si cultura uneori uitam sa ne ocupam de propria sanatate, fumam pe unde apucam, acruncam gunoiul la orice colt de strada, cainii sunt prietenii omului asa ca ii lasam sa ne inconjoare si sa ne muste cand sunt turbati de frig sau de caldura. Si sa nu uitam cel mai mare inamic: stresul si starea continua de irascibilitate din Romania: la volan toti injura, claxoneaza, de multe ori fara motiv; daca mergi la cumparaturi vanzaroarele sunt mai tot timpul indispuse, si ai grija pe unde mergi, ca s-ar putea ca cineva grabit care vine din spate sa-ti dea un cart peste picioare daca stationezi sa iei ceva de pe raft, si nu cumva sa te uiti urat, ca daca e vreun “shmecher” s-ar putea si sa-ti iei una peste ochi. Nu are rost sa povestim cum esti tratat la ghiseele de la posta, finatze publice sau alte servicii publice. Ce ne lipstete cel mai mult in Romania e respectul fata de semenii nostri.

Discutia de mai sus se aplica numai pentru cei care traiesc in orase cat de cat dezvoltate pentru Romania. Dar cei care traiesc in mediul rural? Pe ei nici nu are rost sa-i intrebe careva unde e mai bine, ca ei nici nu stiu unde e America pe harta. Unii dintre acesti oameni sunt privati de drepturi esentiale ale omului. Stiu, stiu...ajung ei cumva prin Spania, Italia, si ne fac tara de ras –dar nu e numai vina lor, ci si a sistemului rigid din Romania, si, ma repet , a lipsei de educatie si a faptului ca habar n-avem cum sa ne purtam intr-o societate dezvoltata.

Bineintels ca nu exista padure fara uscaturi. Si aici sunt foarte multi saraci –de lenesi ce sunt, sunt saraci; spre norocul nostru al imigantilor ca putem sa promovam mult mai usor.

Desi totul e atat de “minunat” aici, exista riscul ca atunci cand mergi pe stada sa primesti un glonte in cap ca nu stiu care a uitat sa-si ia medicamentele. In mod clar asta e tara cu cei mai multi retardati, intarziati mental sau cum ii mai cheama. Si culmea ca toti circula in libertate, pe unde vor, au tot felul de privilegii, iar noi suntem expusi la risc in orice moment. In general, daca ai ghinionul sa fii la locul nepotrivit la momentul nepotrivit –asta e- Ghinion!

Aici sunt si foarte multe oportunitati. Trebuie doar sa lupti putin; obstacole gasesti in orice loc. Totul depinde de tine (numai sa nu te imbolnavesti –ca intram intr-o alta discutie). Totusi, daca vrei, poti!

Nashpa e aici!

A fost greu dar am infrint! Am strins citeva din gindurile celor care butoneaza netul si blogurile prin jur. Dar provocarea nu s-a incheiat, urnele nu s-au inchis..

Nota Inainte: Nu sustin neaparat nici unul din punctele de vedere de mai sus. Iar ordinea a fost aleator aleasa, mai putin primul si ultimul din lista. De asemenea, imi cer scuze inca de la inceput ca mi-am luat libertatea de a edita textele, doar cu scopul de a pastra o continuitate in format sau pentru a optimiza spatiul, fara a afecta continutul.

Motto: E mai nashpa aici. Pe principiul ca iarba e mai verde de partea cealalta a gardului. (DORU)

Un cap si-o parere (AMALIA)

Oameni buni, pe mine nu m-a dus şi nu m-a ajutat imaginaţia într-un moment esenţial. În momentul în care mi-am închipuit America. Lipiturile cu care am lucrat au fost tivite în grabă, cu aţă de pe ecranul televizorului. Am alăturat verdeaţa de pe lîngă case, oraşe mozaicuri de lumini, domni bine la costum care aruncă dosarul din mers şi pînă ajung la uşa au mai rezolvat două cazuri complicate, universităţi pentru care îţi tremură cămaşa de admiraţie, bani, piscine şi oameni care nu gătesc.

Atîta am apucat să scriu pînă să citesc propunerea Donei, de unde m-a şi apucat frica că prin cartier umblă o telepatie în stare de libertate. Că dacă şi ea şi eu ne-am gîndit în (cam) acelaşi timp la (cam) acelaşi lucru şi locuind (cam) în aceeaşi comună, nu e lucru de şagă.

Deşteptîndu-mă din şoc, şi de bucurie că a pornit ninsoarea şi nu mai e gri afară, ci e negru şi dimineaţă o să fie alb, am zis să zic ce am de zis.

Aici e concret şi nu mai lasă loc şi (mai ales) timp prea mult imaginaţiei, deşi uneori imaginaţia mai împinge, mai forţează şi mai iasă la iveală cu nişte chestii faine.

Acolo e departe, de obicei dincolo de nişte nori, trebuie să umbli prin cer ca să pui piciorul acolo, după un anumit număr de ore de zbor.

Aici stai tot timpul, mergi la servici, te termină proiectele, cerinţele, termenele şi propriile tale ambiţii.

Acolo mergi numai în vacanţă, stai lungit, bei sucuri şi cafele, admiri, conversezi şi împarţi impresii despre aici în urechile căscate ale doritorilor de acolo.

Aici plouă, ninge, e trafic, e zgomot, praf şi poluare şi draci. Mulţi.

Acolo e idilic, că mergi de maxim două ori pe an, cu geanta ta cea mai bună, cu cosmeticele cele mai faine, cu prosoapele cele mai moi.

Aici îţi mai scapă cîte un gînd despre acolo.

Acolo te duci ca să nu te mai gîndeşti la aici.

Aici, aşa cum se precizează în îndemn, poate fi oriunde.

Acolo, poate fi oriunde altundeva.

Doua categorii (MISHU)

Unde e mai nashpa. Sau unde e mai misto? Pai, in primul rand daca e mai naspa aici, nu inseamna neaparat ca e mai misto acolo. Si pornind de aici, oamenii se impart in doua categorii. Intotdeauna! Pe de o parte sunt oamenii care nu pot pleca (din diferite motive). Si acestia se impart mai departe in doua categorii. Sunt cei pentru care acolo (unde nu pot ei sa plece) e intotdeauna mai nashpa pentru ca strugurii la care nu ajungi sunt acri. Si apoi sunt cei pentru care aici (de unde nu pot ei pleca) e cel mai nashpa, ca gaina vecniului e mai grasa. Si, pe buna dreptate..

Dar apoi sunt ceilalti, aceia care pot pleca. Si ei se impart in doua categorii. Dar ei toti sunt de acord ca e mai nashpa acolo (de unde au plecat, sau acolo unde nu pleaca). Pentru ca aici (unde sunt ei) e mai misto. E clar mai misto pentru ca altfel ar pleca, si pentru ca oamenii (astia care nu sunt constransi) trebuie sa-si justifice cumva alegerea.

Si deci.. unde e mai naspa? O intrebare care nu poate decat sa te lase confuz.. Zic eu! Si spun asta pentru ca parerea mea, obiectiva, de om simplu ce a plecat din Romania (si deci cu experienta in a inlocui pe aici cu acolo in functie de necesitati) este ca.. si aici si acolo e mai nashpa. E mai bine unde te simti tu mai in largul tau dupa principiul: if it ain’t broke, don't fix it! Daca am invatat ceva din a schimba pe aici cu acolo, am invatat ca oamenii sunt mai asemanatori decat sunt diferiti, indifferent de cat de departe este acolo fata de aici.

Eu vroiam sa plec din Romania pentru ca nu-mi placea ca oamenii din jurul meu erau prea interesati de viata mea. Si pentru ca le lipsea zimbetul! Din punctul asta de vedere parca e mai naspa acolo...

Bonjour New York (INA BIXADE)

Iubesc America, nu ma intereseaza politica si nu ma intereseaza imaginea americanilor in lume, care este un stereotype care suna asa: americanii sint prosti. Americanii nu sint prosti asa cum le place multora sa ii catalogheze, ii caracterizeaza doar un lack of interest fatza de rest, fatza de ce se intimpla in lume, nu ii intereseaza, li se cam rupe, ezit sa ii numesc ignoranti, dar da, poate asta e un cuvint mai delicat, decit calificativul prosti. Am intilnit americani foarte culti, cititi si lucrez cu oameni cu educatie, care vorbesc 3 limbi, care au o viziune clara asupra ceea ce se intimpla in afara Americii…

Asta e parerea mea (si nu numai). Cred ca visul american exista cu adevarat si nu e doar o utopie, cred ca daca stii ce vrei, ai un strong support system si niste planuri clare, ai sansa sa iti construiesti o viata frumoasa aici. Parerea mea este ca oricine isi poate gasi un loc aici, indiferent de rasa, de educatie. E o tara a tolerantei, care rasfata prea mult, uneori. Asadar: prefer neclaritatile-imperfectiunile de aici, decit cele din Carpatia, prefer tiganoii de aici, decit pe cei din Romania, prefer snobismul-prostia americanilor, decit cea a romanilor etc etc etc.

In Romania ma simt straina, in US ma simt ACASA. Pentru mine, fara vreo indoiala, in Romania este MULT mai naspa, asta ca sa accentuez ideea ta initiala. De fapt, nici nu poate exista comparatie.Sa nu veniti si sa ma luati ca, vai, Romania ce tara frumoasa si bogata este, cu datini stramosesti (nu le contest, dar nu le ridic nici in slavi). Ma lasa rece. Exista locuri mult mai frumoase, mai bune si mai bogate pe lumea asta.Case closed!!!

Here and there (LOLA)

Cum spuneam in una din postarile mele, consider Romania si America doua lumi diferite, drept pentru care nu pot sa le compar intr-un mod echitabil. Ce-mi place cel mai mult aici?

In primul rand ca nu am familia sa-mi spuna ce sa fac si cum la orice pas. Sau vecinii care sa-mi urmareasca fiecare miscare si sa-mi faca dosar.

Atmosfera mult mai pozitiva. La ultima vizita in Romania am simtit apasator o atmosfera atat de negativa incat nici in ziua de azi, dupa 3 ani si jumatate, nu mi s-a facut inca dor de duca. Le inteleg greutatile si frustrarile dar e obositor sa auzi mereu aceleasi plangeri.

Imi asum riscul repetarii: mancarea. I'm in food heaven. Si nu ca as muri de foame in Romania, dar selectia nu sufera comparatie.

Si asta, la exclamatia Inei asta-seara in timp ce ne plateam cate o pereche de pantofi la casa: ne-am luat pantofi Calvin Klein cu $23.99 - cum sa nu iubesti tara asta?

Nu pot sa spun ca-mi plac americanii mai mult ca romanii sau invers. Cum spuneam in comentariul care a pornit subiectul asta, mizerii de oamenii sunt peste tot, si oameni decenti sunt peste tot. Si acolo si aici muncesti ca sa-ti platesti hangaralele si cu putin noroc, sa-ti ramana de-o inghetata.

Si ma opresc. Sunt astea cele mai importante motive pentru mine? Nu chiar. Sunt aici pentru ca m-am obisnuit aici, exact ca o relatie care a trecut de focul pasiunii si e in faza de tandrete blanda a acceptului reciproc.

Francia, minca-ti-as! (JUST A GIRL)
Bad choice brothers.. Tigani romani ca in Francia rar gasesti. In tren o "calugarita" spasita canta. Printre buzele vinetii stralucea un dinte de aur. Ea jelea ceva, in franceza. Un val alb se sprijinea pe basmaua ei. Canta si slavea pe Doamne-Doamne apoi, dupa ce si-a luat niste maruntis a zis intr-o romaneasca ceva. Am ciulit urechile. Vorbea singura. Pe strazi cantau tiganii. Mie imi sunt dragi, ca asa sunt eu, imi plac fiintele. Insa cand la plecare bagajul meu nu a mai avut loc in autocar din cauza paturilor si lingeriile cu sclipici mi s-a pus pata. Drumul meu catre Romania a fost o manea continua. Despre vietuirea intre straini nu pot sa zic de bine. Pentru ca in afara de citiva oameni nu intram in contact cu nimeni. Nu suna nimeni la usa sau la telefon, nu stii cine iti sunt vecinii si nu te baga nimeni in seama.. Pe strada in Paris este mizerabil. Oamenii is pestriti si am vazut destul de multi nebuni si homeless, piscaciosi si betivi.. Bucurestiul mi se pare mai safe, asta mi-e clar. Comparativ cu orice oras in care am fost, aici e totusi acasa si aici noaptea, in cartierul meu "periferic" Berceni City eu sunt in siguranta. Este adevarat ca in ultima vreme in scara blocului miroase destul de des a iarba, ceea ce ma face sa consider ca au evoluat cocalarii din cartier si ca BMW-urile si hainele de firma plimbate la Bamboo si Fratelli au inceput sa aiba prioritate in fatza bietelor noastre beri servite ani de zile "la bordura". In Francia nu e urat, sa nu ma intelegeti gresit. Este superb Parisul si as vietui acolo cu un job decent. Dar la fel de bine vietuiesc si aici. In metroul din Ro ma simt inca safe. La Paris m-am urcat intr-o seara in alt tren si m-am trezit la Melun, adica la dracu cu carti fatza de Maisons-Alfort unde locuiam noi.. In tren erau negrii care fumau si care aratau suspect.. Mi-a cam tzatzait fundul cand m-am trezit in pustie, intr-o statie de tren dintr-un orasel despre care nu stiam nimic.. Apoi am mers cu Ruxa intr-un club de salsa, intr-un cartier suspect. Oameni de toate felurile uniti de iubirea lor pentru salsa. Desi arata suspect locul, am dansat si m-am simtit bine.

Cred ca omul sfinteste locul, oriunde ar fi acesta. Si cred ca exista si bine si rau peste tot. Depinde cum iti este norocul. Nu spun neaparat ca e mai bine la noi sau mai rau. La noi is multe putregaiuri, e multa mizerie, este inca destula saracie. Dar la fel e si la altii...

Am fost la Budapesta si am vazut si aurolacii lor dormind pe cartoane la metrou. Am fost la Amsterdam si ne-am speriat de un batran care urla pe strada ca din gura de sarpe.. La Lyon, langa MacDo racnea unul ca din gura de sarpe, parca vroia sa omoare pe cineva.. La noi, la trecerea de pietoni, in Rosetti o tipa ok imbracata a inceput sa urle langa mine..

Avem toti cretinii nostrii, tiganii nostrii, hotii nostrii.. si fereasca Dumnezeu - criminalii nostrii. Nu cred ca e mai bine in State sau oriunde in Europa. Cred ca este bine acolo unde te simti in siguranta.

Unde e mai rau? Acolo unde iti este mai greu, unde nu esti fericit. Daca te-ai obisnuit cu locul, daca iubesti, daca te leaga ceva, orice loc de pe planeta asta este bun.

Bogatia rulz, saracia sucks oriunde (OVIDIU)

Din pacate nu tine. Nici USA, nici Canada, nici Australia si nici macar Romania nu sint simplu de caracterizat. Traiul in Tandarei, Faurei, Fetesti difera fundamental fata de traiul in Primaverii sau mai stiu eu prin ce alt cartier. In USA e diferenta de la cer la pamint intre Albany NY, Washington DC si Miami. Oricum decit sarac in USA mai bine bogat in Romania si vitzavercea, adica bogatia rulz si saracia sucks indiferent de tara. Probabilistic vorbind e mai usor sa fii sarac in Romania.

America si Romania se aseamana totusi intr-un punct: distorsionarea realitatii din tara si o privire ciudata asupra realitatilor din afara. In Romania toata lumea stie ca "e naspa", "tara de rahat", "xyz se pot intimpla numai la noi" si vestul (europena, american) e vazut idilic, un loc unde toate problemele ti se rezolva automat si traiesti ca un belfer. Pe de alta parte americanii au tendinta sa creada ca in restul lumii e cam naspa (ma refer la cei mai putin calatoriti). Chiar daca sint relativ usor de convins ca Romania de exemplu nu e lumea a 3a, ramin destul de surprinsi cind le explic ca copilaria mea in comunism a fost foarte fericita si n-as da-o pe 90% si mai bine din copilariile americane. Idem despre studentie, desi aici nu toti pe care ii stiu sint de acord. E foarte dificil sa explici amestecul de valori atit unui roman cit si unui american.

E greu de explicat cum se statea la cozi la alimente dar educatia copilulu, de la gradinita la facultate, nu era o problema.

E greu de explicat cum n-am avut masina in viata mea dar am calatorit mai mult (e drept numai in tara) in liceu si ca student decit cei mai multi americani de aceeasi virsta si cum marele lor spring break de o sapatamina la noi poate fi un stil de viata permanent. E greu de explicat unui student care sterge mesele intr-un bar ca sa aiba bani de studii cum in Romania studentii infunda circiumile seara de seara si nu ca sa stearga mesele.

Si e foarte greu sa spui unui american ca in Romania GDP-ul (un fel de PIB) e 11,000$ da’ e plin de bemweuri pe strada, toti prietenii mei au un apartament frumos amenajat intr-un oras mare, desi preturile la apartamente si la cam orice altceva sint intre mari si enorme.

E greu sa explici cum in Romania sint (aparent cel putin) de 3 ori mai multe baruri pe cap de locuitor decit in america da restaurante de 3 ori mai putine. E si mai greu sa explici de ce stau localurile astea pline noapte de noapte cind in America chiar si orasele mari duminica deja totul e gol iar in timpul saptaminii bate vintul. Si invers.

E greu sa-i explici unui roman ca daca ai 2-3 masini in garaj nu esti bogat, nici pe departe, si nu-ti permiti sau iti permiti cu greu unele chestii pe care el le considera banale, normale, naturale. Ca banii tai de salariu nu includ pensie, impozite federale, impozite statale, social security, medicare, 401(k), scoala si colegiul copiilor, mortgage, reparatii la casa, taxe de proprietate, asigurare la masini, si ca la sfirsit cind tragi linia multora nu prea le mai ramin bani ca sa lase 20-50$ intr-un bar, sau oricum nu des. Tot dau exemplul cu barul ca asta mi se pare reprezentativ pentru diferenta intre societati nu ca sint neaparat mare rachier :).

E greu de explicat de ce in America ti se da restul la penny DE FIECARE DATA si nu e nici o rusine sa te intorci sa explici ca ti s-a gresit factura cu juma de $ in timp ce in Romania cu GDP-ul de mai sus nu ti se da restul niciodata iar sa faci scandal pentru 2-3.000 lei e putin jenant. E greu de spus de ce intr-o tara cu numar enorm de clienti vinzatorul se poarta cel putin decent cu tine in timp ce in alta cu mai putini clienti si bani de multe ori aproape te da afara din magazin.

Este mai bine in Romania sau in America? Da!

Acolo unde te simti (MIRCEA)

Cel mai bine este acolo unde... pur si simplu te simti bine, asa ca la Bucuresti eu pot sa spun ca deocamdata sunt multumit, in ciuda unor neajunsuri cum ar fi traficul aglomerat, destul praf in atmosfera, lumea un pic mai agitata decat prin alte parti si summitul NATO in 2-4 aprilie.

Copenhaga de bine si de rau (CRISTI)

De bine: poluare mai putina si biciclete cat cuprinde - orasul arata foarte bine, nu prea-s blocuri si cladiri inalte, in razboiu al doilea n-au fost atacati si multe cladiri sunt vechi si arata misto (cam tot orasu-i de 4 etaje); asigurari medicale care merg, zile de concediu mai multe, ore de munca mai putzine.

De nashpa: taxe mari la toate produsele, sistem incremental de taxare (daca mi-ar mari salariu brut cu x net as ramane cu 37% din x); clima "bizonica" (in decembrie si ianuarie am vazut cerul de 4 ori si asta-vara a plouat cam zilnic); cultura diferita (oamenii-s obisnuiti sa primeasca cam totul de la stat
si din cauza asta relatiile dintre oameni-s ceva mai reci).

Despre subiectul negativ (CAMELIA)

Trecand peste faptul ca subiectul lansat e...negativ (nashpa) eu am sa incerc sa spun unde e mai bine. Cineva mai sus a spus exact: e acolo unde ti-e bine. Mie mi-e bine aici in USA si nu m-as mai intoarce in Romania nici sa ma pici cu ceara. De ce? Munceam in Romania cam 12-14 ore pe zi si de multe ori mai mult si noaptea chiar...aveam propria afacere si ce credeti? Abia imi plateam chiria sediului si salariile si ceva manacare si cam atat, ba uneori apelam la credite ca sa achit ce era neachitat si credite cum? Cu spaga si relatii evident... iar de locuit locuiam cu chirie... Aici cu studii medii am gasit loc de munca bun si muncesc 8 ore pe zi si eu si sotul si inca din primul an am cumparat casa, si pentru ca am fiica la facultate mi-am mai luat un part time job si sincer sunt atat de multumita ca aici daca vrei si sanatatea iti permite e imposibil sa nu ai ce munci. De asemenea avem 3 masini, una de caciula si camara plina cu de toate iar in weekend nu stam in casa la TV, ne urcam in masina si sincer avem unde sa ne ducem si ne plimbam si sa ne relaxam. Luni o luam de la capat ca roboteii. Cat de bine e la serviciu? E ca pretutindeni, momente bune si rele, colegi draguti si altii care iti manaca zilele ca si sefii de altfel dar avem unde munci si suntem platiti decent. Acum va las pe voi sa judecati unde e mai nashpa....

Unde esti in medie (CRISTINA)

1. Aici pot sa merg in weekend la munte sau la mare si chiar merg (stau in Bucuresti).

2. Aici am 5 saptamani de concediu pe care le petrec in totalitate vizitand Europa si cand n-o sa mai ne ceara vize americanii o sa ma plimb si pe acolo.

3. Aici castig peste medie, ceea ce dincolo nu cred ca as reusi cu cunostintele si abilitatile pe care le am si n-as mai suporta sa mai fac odata facultatea ca sa mi-o recunoasca aia. Cred ca in orice tara conteaza cum te situezi fata de medie.

4. Aici nu platesc chirie, rate si chiar daca castig mai putin , dupa toate cheltuielile cred ca raman cu mai mult.

Nashpa e peste tot (ADRIANA)

Nashpa e peste tot. Si cu misto e cam tot asa. La Romanik e misto ca prietenii tai asculta aceeasi muzica pe care o asculti si tu, au vazut aceleasi filme cand erau mici si fac bancuri pe care poti sa le intelegi, mancarea are gustul cu care te-ai invatat de la mama de acasa. E misto ca stii exact cu cine ai de-a face dintr-o privire si ca, in ciuda a tot ce stie lumea, traiesti intr-o tara mult mai lipsita de constrangeri decat Statele Unite. In America e misto pentru ca te poti misca mai usor, ca viata e mai usoara, mancarea mai ieftina (da' ingrasa) functionarii, desi pot fi prosti, lenti si nesimtiti, nu sunt rau intentionati adica nu iti pun bete in roate.

E insa foarte greu sa compari, sunt doua lumi foarte diferite, de aia e mai bine sa le privesti separat.