S-a dat la stiri alaltaieri ca ieri la 3 PM vine iarna. Si ninge. Well, la 3:15 PM a inceput sa ninga. Aaa.. .ieri, nu azi. Si aaa.. a nins, nu a plouat. Si chiar ni s-a dat nu ni s-a luat, asa cum s-ar fi asteptat orice roman nascut in zodia Jurca! Oare ce sateliti or avea americanii, si de ce nu le imprumuta si la romani, sa se potriveasca si acolo prognozele meteo cu vremea de afara? Oare autoritatile bucurestene sunt in continuare luate prin surprindere de prima zapada?.. Ma intreb, melancolic..
Anyway, in cinstea evenimentului si a Zilei Nationale, cu riscul de a trada traditiile in care cuviincios am fost crescuta, am ridicat deja un pom de Craciun chiar in mijlocul casei, linga copacelul meu tropical, care cu siguranta se intreaba cine-i gagiul de linga el si de ce poarta margele blincanitoare pe tot corpul. Beculetze, beteala, globuri, chestii. N-a durut, nu a ris nimeni, am fost printre ultimii. Imi place obiceiul american de a pune de brad imediat ce dai jos decorul de Thanksgiving. Cred ca ei, saracii, ar incepe campania de Craciun si mai devreme dar din pacate cine a facut Planul Initial de Marketing (PIM, cum ar zice americanii, lesinati dupa acronime!) a gindit prost toata treaba si a inghesuit marile sarbatori una-n alta cind sunt atitea luni intregi in care nu se intimpla nimic. Bine ca s-au mai inventat citeva mai mici, gen Valentine’s Day, Patriot Day, Father’s Day si altele care sa justifice joburile full-time ale unor insi asa cam ca mine cind oi creste mare. Cum care insi? Aia care iti vind toate prostiile de care nu ai nevoie, nu merita banii si pe care nici un ti le-ai fi permis daca nu s-ar fi inventat credit cardul..
Come on everybody! Let’s get in debt!
Caci e vremea aceea din an cind clipocitul isteric al luminitzelor, zanganitul de clopotei si susurul colindelor(?!) pe ritmuri de Ludacris iau mintile tuturor americanilor. Colegii mei marturisesc ca anul asta au strins bani pentru cadouri, cheltuielile fiind estimate intre $1000 si $2000 de familie. Suma nu include brad, beteala, porc, vin, sarmale.. sau taco, sushi.. ma rog, fiecare dupa obicei.
Asadar, in fiecare zi ma lupt cu aceasta ciuma moderna, sa reusesc sa ies din magazine cu miinile goale si cu mintea intreaga. Oh, si nu e usor, ma lupt cu reduceri de 50-70%, cu oferte de “buy one get one free”, cu kilometri intregi de raioane cu beteala si globuletze, cind mii de Mosi Craciuni, si reni, si elfi imi fac cu ochiul chiar si-n farmacie! Si zau ca suna tentant: oare sa-mi fac cadou de Mos Craciun un vaccin antigripal? Come on, it’s half price! …Poate-mi da si picaturi de nas free!!
Asa ca m-am inchis in casa si citesc, incerc sa nu plec nici dupa piine ca poate ma tenteaza ceva si intru si cumpar… si nu garantez cu ce apar acasa, la care apoi ma uit intrebindu-ma la ce foloseste?!
Mi-am propus ca anul asta sa nu fac niciun cadou. Deci nu asteptati, matusa din America e la reabilitare, in rehab. Ma duc la bai. Termale. Sa ma curat de tentatii.
Pentru cei care au nevoie de un umar de ajutor, de un sfat de la un partener de suferinta, trimit un gind: si cind iti vine, deschide contul online si cerceteaza-ti balanta. Garantat, ia durerea cu mina pentru cel putin 12 ore!*
*Disclaimer: Daca nu functioneaza, nu-mi asum responsabilitatea, nu ma dati in judecata, ca si statistica asta e o stiinta aproximativa, lucreaza cu intervale de incredere. Intentia conteaza! Merry Christmazz!
Anyway, in cinstea evenimentului si a Zilei Nationale, cu riscul de a trada traditiile in care cuviincios am fost crescuta, am ridicat deja un pom de Craciun chiar in mijlocul casei, linga copacelul meu tropical, care cu siguranta se intreaba cine-i gagiul de linga el si de ce poarta margele blincanitoare pe tot corpul. Beculetze, beteala, globuri, chestii. N-a durut, nu a ris nimeni, am fost printre ultimii. Imi place obiceiul american de a pune de brad imediat ce dai jos decorul de Thanksgiving. Cred ca ei, saracii, ar incepe campania de Craciun si mai devreme dar din pacate cine a facut Planul Initial de Marketing (PIM, cum ar zice americanii, lesinati dupa acronime!) a gindit prost toata treaba si a inghesuit marile sarbatori una-n alta cind sunt atitea luni intregi in care nu se intimpla nimic. Bine ca s-au mai inventat citeva mai mici, gen Valentine’s Day, Patriot Day, Father’s Day si altele care sa justifice joburile full-time ale unor insi asa cam ca mine cind oi creste mare. Cum care insi? Aia care iti vind toate prostiile de care nu ai nevoie, nu merita banii si pe care nici un ti le-ai fi permis daca nu s-ar fi inventat credit cardul..
Come on everybody! Let’s get in debt!
Caci e vremea aceea din an cind clipocitul isteric al luminitzelor, zanganitul de clopotei si susurul colindelor(?!) pe ritmuri de Ludacris iau mintile tuturor americanilor. Colegii mei marturisesc ca anul asta au strins bani pentru cadouri, cheltuielile fiind estimate intre $1000 si $2000 de familie. Suma nu include brad, beteala, porc, vin, sarmale.. sau taco, sushi.. ma rog, fiecare dupa obicei.
Asadar, in fiecare zi ma lupt cu aceasta ciuma moderna, sa reusesc sa ies din magazine cu miinile goale si cu mintea intreaga. Oh, si nu e usor, ma lupt cu reduceri de 50-70%, cu oferte de “buy one get one free”, cu kilometri intregi de raioane cu beteala si globuletze, cind mii de Mosi Craciuni, si reni, si elfi imi fac cu ochiul chiar si-n farmacie! Si zau ca suna tentant: oare sa-mi fac cadou de Mos Craciun un vaccin antigripal? Come on, it’s half price! …Poate-mi da si picaturi de nas free!!
Asa ca m-am inchis in casa si citesc, incerc sa nu plec nici dupa piine ca poate ma tenteaza ceva si intru si cumpar… si nu garantez cu ce apar acasa, la care apoi ma uit intrebindu-ma la ce foloseste?!
Mi-am propus ca anul asta sa nu fac niciun cadou. Deci nu asteptati, matusa din America e la reabilitare, in rehab. Ma duc la bai. Termale. Sa ma curat de tentatii.
Pentru cei care au nevoie de un umar de ajutor, de un sfat de la un partener de suferinta, trimit un gind: si cind iti vine, deschide contul online si cerceteaza-ti balanta. Garantat, ia durerea cu mina pentru cel putin 12 ore!*
*Disclaimer: Daca nu functioneaza, nu-mi asum responsabilitatea, nu ma dati in judecata, ca si statistica asta e o stiinta aproximativa, lucreaza cu intervale de incredere. Intentia conteaza! Merry Christmazz!
